În ce stadiu e Coridorul Verde, mega-proiectul menit să aducă energie regenerabilă din Caucaz? Florin Stanciu: „România poate să fie un jucător important în economia energetică a Europei”

În momentul când va deveni operațional, Coridorul Verde este așteptat nu doar să ajute cetățenii și companiile europene să beneficieze de prețuri mai mici, care să ajute economia UE să devină mai competitivă, ci va fi un element important în strategia de diversificare a surselor, pentru a asigura securitatea aprovizionării, explică Florin Stanciu în interviul pentru Mediafax.

În esență, Coridorul Verde trei cabluri HVDC, cu o capacitate de 1300 de MW fiecare, care vin din Caucaz, de la Marea Caspică, pe teritoriul Azerbaijanului, Georgiei, prin Marea Neagră – aproximativ 1.200 de kilometri de cablu submarin, și pe teritoriul României și Ungariei.

Florin Stanciu este directorul adjunct al companiei de proiect înregistrată în ianuarie 2025 la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, GECO Power Company. Absolvent de Politehnică, de profesie inginer, el deține și un MBA în Corporate Finance de la Universitatea Durham din Marea Britanie și ocupă, din 2013, poziția de Head of Financial Strategy & Corporate Treasury la Transelectrica.

• GECO Power Company – GREEN ENERGY CORRIDOR POWER COMPANY SOCIETATE CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ – are sediul în România și îi are asociați fondatori Transelectrica și omologii operatorilor de transport și de sistem al energiei electrice din Azerbaidjan, Georgia și Ungaria: respectiv JSC Georgian State Electrosystem, AZERENERJII OJSC și MVM Energy. Directorul general al companiei este membrul în board-ul GECO din partea AZERENERJII, Farhad Mammadov, consilier al ministrului Energiei de la Baku, Parviz Shahbazov.
• Documentele pentru înființarea acestei companii tip joint venture au fost semnate, la Palatul Victoria, pe 3 septembrie 2024. Acordul inițial între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi a fost semnat pe 17 decembrie 2022, la Palatul Cotroceni, la semnarea acordului fiind prezentă și șefa Executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Proiectul Coridorului Verde este de altfel susținut puternic de Comisia Europeană, care a participat la toate reuniunile ministeriale și la întâlnirile tehnice.
• Pe 3 septembrie 2024 miniștrii responsabili cu mandatul Energiei din cele patru țări au actualizat acordul încheiat pentru acest proiect în luna mai, pentru a include solicitarea transmisă anterior de Comisia Europeană, respectiv un protocol semnat de miniștrii energiei din cele patru state de amendare a acordului care clarifică faptul că legislația europeană și obligațiile care decurg din calitatea României și Ungariei de State Membre prevalează față de prevederile acordului. Tot atunci, oficialii au purtat discuții despre posibilitatea alăturării Bulgariei la studiul de fezabilitate și la proiectul de infrastructură.

„Esența este de a aduce energie regenerabilă din zona Caucaz”

Reporter: În ce stadiu suntem acum cu implementarea proiectului Coridorul Verde și de ce este important acestui proiect pentru consumatorii români, pentru cei europeni, de ce este vital pentru regiune să îi dăm drumul acestui proiect?

Florin Stanciu: Înainte de a spune ce stau, să nu trebuie să facem o distincție, întrucât din punct de vedere, de „timing” (cronologic – n.r.), sunt două inițiative. Prima inițiativă a fost demarată de Georgia cu România pentru cablu submarin de 1.300 MW, care ar trebui să unească Georgia cu România, și pe principiul acestui proiect, ulterior părțile – și aici mă refer la Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria – au semnat un parteneriat guvernamental prin care au stabilit dimensiunea și proiectul de Green Energy Corridor, care este un separat de proiectul cu Georgia – Black Sea Sumarine Cable (BSSC).

Green Energy Corridor este un concept mai larg în sensul că ar trebui să aducă trei cabluri din Caucaz, respectul din Marea Caspică, prin Azerbaidjan, Georgia, conectare – cablu submarin prin Marea Neagră, ajunge în România, iar din România ajunge în Ungaria. Acesta este Green Energy Corridor, care într-o fază ulterioară ar presupune și introducerea de hidrogen, adică aducerea de hidrogen din zona Caspică, întrucât Azerbaidjan nu are capacitatea de a produce hidrogen și a-l exporta către Europa. Asta ar putea fi o variantă, dar nu asta este esența. Esența este de a aduce energie regenerabilă din zona Caucaz.

Reporter: Și această energie ar fi mai ieftină, cu toate investițiile pe care le presupune implementarea Coridorului de Energie Verde?

Florin Stanciu: Asta este ideea de bază, dar va fi confirmată prin finalizarea studiul de fezabilitate, care este așteptat să fie pus la dispoziția acționarilor undeva în septembrie anul acesta.

Reporter: Deci nu mai avem mult. Este în grafic derularea etapelor?

Florin Stanciu: El este în grafic și ultimele date-limită ar fi anul 2032 – primul cablu, 2036 – al doilea cablu și 2040 – dacă nu mă înșel, dar pot să verific lucrurile astea – al treilea cablu. Deci ar presupune că facem în etape.

Reporter: Ce înseamnă un cablu efectiv?

Florin Stanciu: Fiecare cablu va avea capacitatea de 1.300 MW, deci înmulțit cu trei înseamnă 3.900 MW care va fi capacitatea maximă de transmitere, ce va putea varia, în funcție de capacitatea de producție, de intervalul orar, dar niciodată mai mult de 1.300 MW.

Reporter: În momentul acesta, mai există un astfel de cablu în Europa sau unde se încadrează față de ce avem în prezent?

Florin Stanciu: El are câteva particularități. Evident că sunt foarte multe proiecte, chiar sunt destul de multe proiecte în Europa, unele sunt deja în funcțiune, sunt operaționale, altele sunt în dezvoltare. Deci noi, zona asta, să zicem, suntem printre ultimii care avem această inițiativă. Avem pe Marea Nordului, avem acum un cablu în dezvoltare, înțeleg, între Maroc și Germania, avem zona Italiei, zona Spaniei, sunt multe proiecte, există și tehnologie, există și experiență, există și dezvoltatori foarte bine implementați.

E adevărat că genul ăsta de proiect e de dimensiunea mega-proiectului. Ca sa dau un ordin de mărime, el este estimat, evident nu avem cifrele finale, sunt doar niște estimări, un cost de implementare a proiectului undeva la 10 miliarde de euro.Este un proiect semnificativ.

Reporter: În prezent, ok, pregătiți studiul de fezabilitate, dar ce lucrați mai concret pentru dezvoltarea proiectului?

Florin Stanciu: Deci aici, în Green Energy Corridor, spre deosebire de Black Sea Submarine Cable, avem mai mulți jucători statali implicați. Și aici m-am referit la la OTS-urile (operatorii naționali de sistem și transport al energiei electrice – n.r.) din fiecare țară. Adică avem AZERENERJII din Azerbaidjan, JSC Georgian State Electrosystem din Georgia, Transelectrica și MVM Energy din Ungaria, companie de tip holding care deține MAVIR – operatorul de transport și sistem din Ungaria.

Deci avem jucători statali, aici avem acorduri guvernamentale la nivel de stat, avem întâlniri, au fost întâlniri ministeriale, deci la nivel de miniștri ai Energiei sau echivalent, cei care sunt responsabili, în număr de unsprezece până acum, în format de grupuri de lucru la nivel de ministere cu grupuri de lucru la nivel să zicem executiv din cadrul fiecărui operator de transport și de sistem, adică nivelul de specialiști. Nivelul de politică este destul de elaborat, există întâlniri cel puțin bianuale la nivel de ministere, în care se urmărește progresul și decizii care urmează a fi luate cu privire la evoluția studiului de fezabilitate.

Și evident că un proiect de genul ăsta are nevoie în primul și în primul rând de suport politic. Și de ce spun asta? Pentru că spre deosebire de alte proiecte similare, aici avem patru jurisdicții, pe geografii diferite, avem patru reglementatori și patru acționari, fiecare evident cu politicile sale. Și atunci toate aceste interese trebuie aliniate. Și ăsta e motivul pentru care există aceste întâlniri și ministeriale, în care există întâlniri la nivel de ministru sau echivalent, după care se discută la nivel de grupuri de lucru formate la nivelul ministerelor, iar aspectele tehnice, practice se discută la nivelul grupurilor de lucru al operatorilor de transport și de sistem.

Reporter: Dar care este înțelegerea în prezent, este un algoritm de împărțire a energiei între actorii implicați sau care este mecanismul?

Florin Stanciu: Nu asta este logica. Logica este că cineva este capabil să genereze energie regenerabilă, care presupune costuri mai mici, care ajunge din Caucaz șin România, iar din România către Europa.

Reporter: Deci odată intrată energia în România, ea intră pe piața unică a UE și se duce unde este necesar.

Florin Stanciu: Exact.

Reporter: Mai avem o nelămurire legată de Bulgaria, despre care știam că, la un moment dat, era o discuție să intre și ea în acest parteneriat.

Florin Stanciu: Este foarte adevărat. Așteptăm să fie formalizată această intrare în parteneriat.

Reporter: Deci cumva rămâne deschisă discuția până trimit ei actele oficial?

Florin Stanciu: Sigur că da.

Reporter: Revenind la România, puteți să estimați, până la finalizarea studiului de fezabilitate, în care mă aștept să fie aceste elemente, dacă am avea un impact la nivelul economic al României – mă gândesc la forța de muncă locală, echipamente, TVA, taxe, impozite – s-ar putea estima un avans, măcar pe un segment al economiei românești?

Florin Stanciu: Cu siguranță, pentru o parte din cablu și din stații și se vor construi pe teritoriul României și acolo vor fi necesare investiții. Cum vor fi finanțate investițiile, acesta este alt subiect de discuție care încă nu a fost atins, întrucât acest proiect are în momentul de față patru acționar. N-aș intra în zona asta întrucât e o zonă delicată în momentul de față, până nu se stabilesc lucrurile, aș induce o idee greșită în piață, dar cu siguranță vor fi dezvoltări pe teritoriu României care vor necesita investiții.

„Acest cablu poate să ajute la diversificare a surselor de energie”

Reporter: Ați putea face, vă rog, o estimare foarte generală, și cu asta și închei, pentru că până la urmă oamenii sunt interesați, dincolo de investiții, de prețul energiei – orientativ, cu cât ar putea să fie energia venită pe Coridorul Verde mai ieftină?

Florin Stanciu: Calculele exacte vor fi relevate de rezultatele Studiului de Fezabilitate, dar s-a pornit de la ipoteza unui preț mai mic al energiei electrice.

Ceea ce trebuie să avem în vedere este că, ținând cont de contextul actual geopolitic, geostrategic, acest cablu poate să ajute la diversificare a surselor de energie, deci o componentă importantă, poate să ajute în siguranța aprovizionării, dacă dintr-un motiv sau altul se pot tăia niște legături pe undeva prin Europa, nu știu, e un caz extrem, el în continuare asigură siguranța livrării. Și într-adevăr putem avea energie regenerabilă din Caucaz, iar dacă această energie sa va dovedi că este mai ieftină, cu atât mai bine pentru Europa. Europa nu va cumpăra energie mai scumpă în niciun caz.

Dar aș lua importanța în ordinea asta: diversificarea surselor de aprovizionare a României și a Europei, siguranța aprovizionării, care, vezi bine, astăzi e critică.

Reporter: Și apropo de siguranță, pentru a răspunde eventualelor întrebări ale cititorilor: există riscul ca acest cablu să fie atacat de ruși/alți dușmani?

Florin Stanciu: Cu siguranță că are o componentă de risc, dar pentru asta sunt măsuri și există o componentă destul de elaborată în managementul riscului. Dar aceste riscuri se aplică și la alte infrastructuri energetice. Pentru o infrastructură energetică, toată lumea se uită cu maximă seriozitate, mai mult decât pentru orice altă investiție, la riscuri. Și repet, aici este o componentă extrem de importantă.

Reporter: Întrebarea de încheiere: sunteți optimist în privința proiectului? Bănuiesc că este în profilul jobului dvs să vă declarați optimist…

Florin Stanciu: Profilul meu este să-mi duc la îndeplinire mandatul în condițiile cele mai bune, în funcție de cum se dezvoltă. Ceea ce în schimb este important iarăși este că avem nevoie pe de o parte de suportul politic, cum spuneam, pentru toate țările, dar în egală măsură vom avea nevoie de suportul reglementatorului, care este o piesă importantă și critică în acest sistem, respectiv Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și omoloagele din celelalte țări. Și aici, din câte știu, au demarat niște inițiative, dar este important de menționat că este important și suportul reglementatorului. Evident nimeni nu-și dorește să pună un efort suplimentar pe umerii consumatorului final și ăsta este și motivul pentru care este nevoie de sprijinul reglementatorului, pentru a găsi modelul optim de business.

Reporter: De exemplu să se recunoască unele costuri, în principiu?

Florin Stanciu: Nu aș intra în detaliu într-o modalitate. E nevoie de suport, pentru că dacă-l recunosc, înseamnă că-l duc pe consumator. E un subiect aparent simplu, dar foarte complex.

Reporter: În loc de concluzie, dacă am scăpat eu ceva din vedere sau doriți să adăugați ceva legat de Coridorul Verde, vă rog?

Florin Stanciu: Este important din perspectiva că România poate să fie un jucător important în economia energetică a Europei. România, și prin Transelectrica, ca acționar în compania de proiect, alături de celelalte OTS-uri în GECO.