În ce stadiu este proiectul care aproape ar dubla puterea instalată de stocare a României? Declarațiile oficialilor Ministerului Energiei și al Comisiei Europene

Demersul prin care România ar urma să își crească semnificativ capacitatea de stocare – o necesitate tot mai stringentă, conștientizată cu atât mai mult în actuala stare de alertă energetică – este în derulare între companiile inițiatoare și instituțiile responsabile din București și de la nivelul Comisiei Europene.

Sistemul de stocare a energiei electrice luat în calcul la Ișalnița ar urma să aibă o putere instalată de aproximativ 950 MW, și capacitatea de stocare de 950 MWh, potrivit studiilor.

Capacitățile de stocare sunt, în esență, baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic – din producție proprie din surse regenerabile sau direct din sistem – și sunt descărcate în sistem atunci când este nevoie de un reglaj secundar al Sistemului Energetic Național (SEN).

Instalațiile de stocare a energiei electrice din România au ajuns la 1.162 MW putere instalată și 2.312 MWh capacitate de stocare la 1 octombrie, conform datelor actualizate ale Transelectrica, consultate de reporterul Mediafax.

Puterea instalată din prezent este aproximativ 80% din totalul centralei nucleare de la Cernavodă (1400 MW), în prezent închise din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Datele de pe site-ul Transelectrica arată că acum sunt în funcțiune 55 de grupuri de stocare, unele de sine stătătoare (stand alone – n.r), care se încarcă din sistem în momentele propice, alte în cadrul unor centrale mixte, care stochează ceea ce produc.

Traseul proiectului

Ideea construirii unor instalații de stocare la Ișalnița a venit pe fondul eșecului licitațiilor organizate pentru proiectul centralei electrice pe gaz cu o capacitate de 850 MW, o investiție totală de 759 de milioane de euro, cu o finanțare aprobată de 253 de milioane de euro prin Fondul pentru Modernizare.

Entitatea creată pentru proiect (SPV – Special Purpose Vehicle ), CCGT Power Ișalnița, acționar majoritar este  Complexul Energetic Oltenia (59,9%), iar acționar minoritar e ALRO, cu 40,1%.

Complexului Energetic Oltenia este o companie condusă în sistem dualist, este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 87,48% din capitalul social, urmat de Fondul Proprietatea S.A., cu 11,81% din acțiuni și Electrocentrale Grup S.A., cu 0,46% din capitalul social.

De amintit că, în februarie, Comisia Europeană a anunțat că deschide o investigație aprofundată  în materie de ajutoare de stat în ceea ce privește planul de restructurare modificat al României pentru CE Oltenia. Ulterior Ministerul Energiei a transmis că aceasta reprezintă o etapă procedurală normală. Planul de restructurare modificat al Complexului Energetic Oltenia a fost prenotificat Comisiei Europene în luna septembrie 2025 și notificat oficial în luna decembrie 2025, în conformitate cu prevederile legislației europene privind ajutorul de stat.

Grupul ALRO este deținut de Vimetco PLC, din Cipru, companie cu răspundere limitată, care are pachetul de control de 54,19% din capitalul social al companiei, alături de Pavăl Holding (23,2%) și Fondul Proprietatea (10,2%), restul de 12,4% din acțiuni fiind liber tranzacționabile pe Bursa de Valori București.

Proiectul nu moare, ci se transformă

În contextul eșecului celei de-a doua licitații, în ianuarie, compania s-a reorientat spre construirea unor instalații de stocare, după cum au anunțat oficialii ALRO într-o eveniment de presă în luna mai, precum și în raportul pe primul semestru din acest an.

„La Ișalnița, capitalul propriu pe care trebuia să-l aducem noi este deja acolo. Acum încercăm o conversie, înțeleg că sunt permise bune să mergem pe construirea de baterii, ne reafirmăm interesul să fim un proiect și avem 43 de milioane de euro de trei ani de zile blocați acolo, alocați pentru acest proiect, cash, există în conturile SPV-ului”, spunea președintele CA al ALRO, Marian Năstase, într-o întâlnire cu presa de specialitate din 19 mai.

„Lucrurile se derulează, este un proces care se întâmplă cu Comisia Europeană, este o procedură, pentru că se trece de pe Fondul pentru modernizare, de pe axa neprioritară, unde era gazul, pe axa prioritară, care este cu stocarea și energie electrică și trebuie parcurși niște pași procedurali”, a explicat la acea dată Marian Năstase. h

Informațiile actualizate de la finalul lunii iunie au fost incluse în raportul ALRO pentru primul semestru publicat la finalul lunii august pe situl Bursei de Valori București:.

„CCGT POWER IȘALNIȚA S.A. (SPV): având în vedere că a doua procedură de licitație publică pentru selectarea furnizorului EPC și LTSA nu a avut rezultatul preconizat, este în curs o analiză privind înlocuirea conceptului de centrală electrică cu ciclu combinat gaze-abur (CCGT) cu un sistem de stocare a energiei la scară largă (BESS). În acest sens, a fost inițiată procedura de achiziție pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a documentației tehnice necesare obținerii avizelor, acordurilor și autorizațiilor aferente obiectivului de investiții «Implementarea unui sistem de stocare a energiei electrice cu o capacitate instalată de aproximativ 950 MW»,”, conform raportului ALRO.

Ce spune Bruxellesul

Într-un răspuns oficial la solicitarea Mediafax privind o eventuală decizie referitoare la conversia proiectului de la centrala pe gaz la stocare, Comisia Europeană a transmis oficial, joi, că o formă finală a acestui proiect nu a fost încă transmisă.

„La data de 15 octombrie 2026, nici Banca Europeană de Investiții (BEI), nici Comisia Europeană nu primiseră vreo notificare oficială cu privire la această investiție”, a comunicat succint un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Toți pașii făcuți de Ministerul Energiei

Stadiul demersului de reconfigurare a proiectului inițial a fost detaliat joi de secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, într-o discuție cu reporterul Mediafax.

Conform estimărilor oficiale acest sistem de stocare a energiei la scară largă (BESS) ar urma să fie pus în funcțiune peste trei ani, respectiv în octombrie 2029.

„Având în vedere informarea societății de proiect cu privire la cu privire la eșecul licitației a existat o discuție între minister și societate și, să zic așa, o solicitare din partea ministerului ca societatea de proiect să analizeze alternative de investiții, alternative care ar fi trebuit în mod necesar să se încadreze în cerințele Fondului de modernizare. Pentru că sursa de finanțare pentru o astfel de investiție alternativă ar fi fost posibilă doar din Fondul de modernizare. Și ținând cont de analiza lor și această analiză de cerințe, conform Fondului de modernizare, au venit cu ideea amplasării unei instalații de stocare”, a explicat Sorin Elisei.

Potrivit oficialului, la a doua reiterație a planului de restructurare modificat, care a fost transmisă la Comisie în acest an în iulie, investiția a fost inclusă și în modelul financiar al planului de restructurare modificat.

„Practic, în acest moment o să avem o a treia reiterație a planului, pe care sper să o transmitem în curând, suntem în curs de consultare cu colegele de la Consiliul Concurenței pe a treia iterație, întrucât Comisia a avut după a doua iterație o serie de observații suplimentare și cred că cu această a tria iterație care pleacă în câteva zile către DG Competition (Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene – n.r.), după ce adresăm și eventualele observații de la Consiliul Concurenței, ar trebui să avem, cel puțin din punctul nostru de vedere, al ministerului, o formă finală a planului de restructurare modificat pe care să luăm avizul”, a detaliat secretarul general al Ministerului Energiei.

Reconfigurarea proiectului a fost comunicată și inclus și în modelarea financiară, explică oficialul, dar retragerea centralei în ciclu combinat de pe lista proiectelor aprobate prin Fondul pentru Modernizare, nu a fost făcută formal până în prezent.

„Care sunt pașii, de fapt? Eu notific planul – planul într-adevăr nu este încă aprobat de DG Competition, care aprobă planul, aprobă, practic, ajutorul de stat, apoi, după ce am ajutorul de stat aprobat, pot să-și depun oficial spre finanțare la Fondul de modernizare. Și atunci, la momentul la care voi avea aprobat ajutorul de stat, voi face simultan și aceste operațiuni de notificare către Fondul de modernizare, ca să fie aliniate”, a explicat Sorin Elisei.

„Noi sperăm până în decembrie (să fie aprobat de DG Competion – n.r.), următoarea sesiune a comitetului de investiții a Fondului de modernizare, dacă nu mă înșel, este februarie sau martie 2027”, a estimat secretarul general al Ministerului Energiei.

Cu toate etapele depășite cu succes, termenul oficial pentru punerea în funcțiune este luna octombrie 2029.

Fondul pentru modernizare, finanțat din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii în cadrul EU ETS, urmărește să sprijine 13 țări din UE cu venituri mai mici, cu un produs intern brut pe cap de locuitor mai mic de 75 % din media Uniunii în perioada 2016-2018, în tranziția lor către neutralitatea climatică. Statele membre beneficiare sunt Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, precum și Grecia, Portugalia și Slovenia, care au devenit eligibile pentru sprijin începând din ianuarie 2024, în temeiul Directivei EU ETS revizuite.