Independenţa ANRE, pusă la îndoială. Acuzaţiile grave care i se aduc arbitrului pieţei de energie, inclusiv de către companii străine

Companii străine şi din România au solicitat o investigaţie internaţională privind independenţa Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), potrivit publicaţiei londoneze ICIS, furnizor de informaţii despre piaţele petrochimică şi de energie globale.

1127 afişări
Imaginea articolului Independenţa ANRE, pusă la îndoială. Acuzaţiile grave care i se aduc arbitrului pieţei de energie, inclusiv de către companii străine

Independenţa ANRE, pusă la îndoială. Acuzaţiile care i se aduc autorităţii, inclusiv de către companii străine

Investigaţia a fost cerută pe fondul preocupărilor legate de ingerinţele politice care ar fi putut duce la denaturarea semnificativă a pieţei, precizează sursa citată. În conformitate cu normele Uniunii Europene, pe care România, ca stat membru, s-a angajat să le respecte, ANRE trebuie să rămână independentă de influenţa sectorului politic sau a sectorului privat, spune publicaţia menţionată. Cu toate acestea, părţile interesate active pe piaţă şi la nivel regional au cerut Comisiei Europene să examineze o serie de cazuri care pun în discuţie neutralitatea reglementatorului pieţei române de energie.

Cazurile menţionate, conform publicaţiei londoneze, includ: întâlniri raportate între politicieni, oficiali guvernamentali şi membri ai ANRE în afara programului de lucru, în vederea influenţării reglementarării preţurilor la electricitate şi gaze; afirmaţiile conform cărora o Ordonanţă controversată de Urgenţă care solicită plafonarea preţurilor la gaze şi energie electrică (n.r. OUG 114/2018), care a dus la distorsiuni importante ale pieţei în acest an, ar putea fi scrisă de cel puţin un membru al autorităţii de reglementare, la instrucţiunile unui înalt funcţionar guvernamental; faptul că ANRE a acceptat să plafoneze preţurile la energie electrică pentru producători, în urma cerinţelor care decurg din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 114/2018, în ciuda principiilor de piaţă liberă ale UE care obligă la formarea preţurilor liber încorporate în cel de-al treilea pachet de energie, pe care statele membre trebuie să le respecte; afirmaţiile conform cărora autoritatea de reglementare ar fi stabilit rata de rentabilitate a furnizorilor cu un obiectiv conturat, în loc să creeze un mediu de piaţă echitabil.

Surse ale Uniunii Europene au declarat pentru publicaţia londoneză ICIS că aceste acuzaţii ar putea duce la proceduri ale Comisiei Europene împotriva României, dacă se va constata că cerinţele de independenţă relevante pentru autoritatea de reglementare nu au fost respectate pe deplin.

Conform articolului 6 alineatul (3) din Regulamentul 942/2019 şi al articolului 57 alineatul (7) din 944/2019, până la 5 iulie 2022 şi, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia va trebui să prezinte un raport Parlamentului European şi Consiliului UE privind independenţa autorităţilor de reglementare în statele membre. Astfel, Comisia va fi obligată să investigheze independenţa autorităţilor de regelementare într-un fel sau altul.

Publicaţia londoneză mai notează că apelurile la o investigaţie internaţională împotriva autorităţii de reglementare române vin pe fondul încercărilor recente ale parlamentului de a aduce modificări unei legi-cheie care poate exonera în mod eficient membrii ANRE superiori de orice acuzaţie de neglijenţă care ar fi putut duce la distorsiuni semnificative ale pieţe. Modificările propuse încearcă, de asemenea, să crească puterile autorităţii de reglementare în gestionarea a zeci de milioane de euro ca urmare a unui impozit de 2% impus de Guvern pe marjele brute ale companiilor de energie.

Mai multe surse intervievate de ICIS au subliniat că membri ai ANRE au avut întâlniri periodice cu parlamentari de rang înalt, inclusiv Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor.

Potrivit sursei precizate, deşi membrii comitetului de reglementare şi parlamentarii au dreptul de a discuta evoluţia pieţei, unele dintre întâlniri ar fi avut loc la sediul ANRE Bucureşti în afara programului de lucru sau la sfârşit de săptămână. Scopul acestor întâlniri a fost să exercite influenţă politică asupra membrilor ANRE.

Iancu a negat afirmaţiile, într-o declaraţie acordată ICIS, insistând că, în calitate de autor al unui raport care aprobă instrumentele legale care au dus la organizarea autorităţii de reglementare, el a luptat pentru a susţine independenţa autorităţii de reglementare. „Având în vedere aceste argumente, nu aş fi putut fi eu cel care a încălcat independenţa autorităţii de reglementare”, a spus el, potrivit publicaţiei londoneze.

Iancu a mai insistat asupra faptului că nu a existat vreun weekend în care el s-a întâlnit cu membri ai conducerii ANRE la sediul autorităţii de reglementare sau în altă parte.

La rândul ei, ANRE a declarat pentru ICIS că întâlnirile şi discuţiile dintre membrii ANRE şi Parlamentul român se desfăşoară în cadrul legal şi instituţional.

„Consiliul de Administraţie format din şapte membri nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni de la nicio entitate publică sau privată pentru îndeplinirea responsabilităţilor […] Toate deciziile Consiliului sunt precedate de consultări publice […] la propunerea organizaţiilor profesionale sau a consumatorilor”, au precizat membrii ANRE.

Totodată, publicaţia londoneze afirmă că o notă explicativă pentru articolele legate de pieţele de energie incluse în Ordonanţa de Urgenţă 114/2018, care a dus la denaturarea pieţei şi a transformat România într-una dintre cele mai scumpe pieţe de gaze şi electricitate din Europa în acest an, ar fi putut fi redactată de cel puţin un membru din conducerea ANRE.

ICIS a consultat un document Word al proiectului de notă, care îl arată pe Claudiu Dumbrăveanu, directorul Departamentului de electricitate şi gaze naturale din ANRE drept autor.

O sursă apropiată de autoritatea de reglementare a spus că, în timp ce OUG 114/2018 a fost redactată, atât Dumitru Chiriţă, preşedintele ANRE, cât şi Dumbrăveanu au fost invitaţi în mod regulat la Guvern, pentru a se întâlni cu Florin Ciocănelea, consilierul prim-ministrului, în vederea primirii instrucţiunilor legate de redactarea şi implementarea ordonanţei. Sursa a spus că o astfel de acţiune era contrară directivelor UE 72/2009 şi 73/2009 privind energia electrică şi gazele naturale care precizează:

Florin Ciocănelea, care acum a părăsit guvernul pe motive de sănătate, a declarat pentru ICIS că a participat la mai multe întâlniri cu membri din conducerea ANRE pentru „analize şi informaţii” cu privire la evoluţia pieţelor energetice din România şi la nivel regional.

„În niciun caz, nu am influenţat sau nu am dat instrucţiuni membrilor ANRE superiori cu privire la redactarea sau implementarea OUG 114/ 2018”, a spus el, potrivit publicaţiei londoneze de specialitate.

“Ordonanţa a produs distorsiuni pe piaţă, deoarece producătorii aveau sarcina să vândă gaze naturale şi electricitate la tarife reglementate către gospodării. Volumele de gaze au fost alocate de către autoritatea de reglementare, dar nu au fost suficiente pentru a completa cererea. Aceasta a însemnat că furnizorii au fost nevoiţi să crească importurile, transformând România într-o piaţă premium. În noiembrie, preţurile de import din România trebuiau să fie în medie cu 5 euro / MWh mai scumpe decât pe VTP-ul austriac”, se arată în articolul ICIS.

În continuare, sursele ICIS au avertizat că, la scurt timp după publicarea Ordonanţei de Urgenţă 114/2018, ANRE a fost însărcinată să stabilească tarife reglementate pentru vânzarea de energie electrică produsă local pentru gospodării. Nu este clar cum au fost calculate aceste tarife şi pe baza cărei metodologii.

Cu toate acestea, o sursă activă de pe piaţă a declarat că autoritatea de reglementare a avut opţiunea de a respinge cererile Guvernului de a reglementa tarifele, solicitând acestuia să respecte normele UE privind piaţa liberă pentru a evita orice procedură de infringement a CE împotriva României. Cu toate acestea, autoritatea de reglementare a ales să implementeze ordonanţa.

Astfel, comisia a declanşat o procedură de infringement împotriva României în acest an, care se referă la plafonul de preţ şi la obligaţia impusă producătorilor de a acorda prioritate gospodăriilor.

“Ulterior, autoritatea de reglementare a prezentat o propunere de a elimina treptat obligaţiile până în primăvara anului 2021, cu doar un an mai devreme decât în 2022, atunci când plafonul de preţ introdus iniţial prin OUG 114/2018 trebuia eliminat treptat. În declaraţia către ICIS, ANRE a spus că metodologia de stabilire a preţurilor pentru producătorii de energie electrică a fost aprobată de comitetul de reglementare, ca parte a contractelor reglementate între producători şi furnizorii de ultimă instanţă. Autoritatea a spus că ordinul ANRE 10/2019, care aprobă această metodologie, a fost contestat în instanţă de către participanţii la piaţă. ANRE a recunoscut că este obligată să pună în aplicare legislaţia primară, dar a adăugat că a avertizat Guvernul că articolele din OUG 114/ 2018 ar trebui să respecte reglementările UE privind piaţa liberă, dar nu a reuşit acest lucru”, transmite sursa menţionată.

În continuare, potrivit publicaţiei, ANRE este cea care a emis decizia 474/2019 în care a încercat să forţeze producătorii să îşi vândă producţia către câţiva consumatori. Nerespectarea deciziei ar fi dus la sancţiuni de 10% din marja lor brută.

Metodologia de alocare a gazului produs intern către anumiţi consumatori a fost opacă şi arbitrară, au declarat surse pentru ICIS.

În cele din urmă, decizia a fost anulată în prima jumătate a acestui an, dar sursele au subliniat că, la întocmirea acesteia, autoritatea de reglementare a stabilit că aceasta va fi emisă pe baza articolului 8 din Ordonanţa de Urgenţă 33/2007.

„Articolul 8 din Ordinul UE 33/2007 nu a stabilit temeiul legal al emiterii deciziei 474/2019. Nu există nicio legătură între cei doi, ridicând întrebări dacă autoritatea de reglementare ar fi putut acţiona cu rea-credinţă la emiterea deciziei 474/2019”, a scris publicaţia. ANRE nu a răspuns la întrebarea din partea ICIS cu privire la compatibilitatea articolului 8 din Ordinul UE 33/2007 cu decizia sa 474/2019.

Sursele din piaţă au ridicat, potrivit ICIS, întrebări şi în ceea ce priveşte metodologia de stabilire a ratei reglementate de rentabilitate a furnizorilor.

O sursă a declarat că ANRE a calculat rata bazată pe o rată a dobânzii interbancare (ROBOR) de 3,66% la care a adăugat încă 2 puncte procentuale, ceea ce însemna că rata distribuitorilor se ridica la 5,66% anual. Reglementatorii iau în calcul această rată atunci când stabilesc tarife anuale pentru distribuitori.

Cu toate acestea, sursa a spus că rata reglementată de rentabilitate ar trebui să ia în considerare alţi factori, cum ar fi cheltuielile de capital şi operare, precum şi costurile legate de furt şi pierderi. Rata a fost în cele din urmă scoasă în martie 2019 şi stabilită printr-o ordonanţă guvernamentală de urgenţă din aprilie 2019 la 6,9%. Stabilind o rată mai mică, autoritatea de reglementare ar putea calcula tarife mai ieftine, a spus sursa.

ANRE a declarat că rata a fost stabilită de comitetul de reglementare, în conformitate cu articolele 169/2018 pentru vânzarea cu amănuntul a energiei electrice. Acesta a spus că rata stabilită de ANRE a fost contestată în instanţă.

Parlamentul a încercat recent să aprobe o serie de amendamente pentru a exonera pe membrii conducerii ANRE de orice acuzaţie de neglijenţă care ar fi putut duce la denaturari semnificative ale pieţei. Legislativul a încercat să facă acest lucru prin eliminarea a două articole din Ordonanţa de Urgenţă 33/2007, care ar fi eliminat membrii locurilor de muncă dacă s-ar fi dovedit neglijenţa.

Modificările propuse, care au fost respinse şi returnate spre examinare Parlamentului de către preşedintele României, Klaus Iohannis, urmăresc, de asemenea, să crească competenţele autorităţii de reglementare în gestionarea a milioane de euro pe care se aşteaptă să-i adune ca urmare a unei taxe de 2% impusă de către guvernul privind marjele brute ale companiilor de energie. Se înţelege că veniturile din impozitul de 2% sunt utilizate pentru a finanţa activităţile ANRE.

Nu se ştie câţi bani ar putea încasa autoritatea de reglementare ca urmare a impozitului impus prin OUG 114/2018, dar sursele din piaţă estimează între 100 şi 200 de milioane de euro pe an. Bugetul anual al ANRE a fost de obicei estimat la aproximativ 18 milioane de euro.

Într-o declaraţie către ICIS, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituţia a fost în contact strâns cu autorităţile române cu privire la măsurile introduse de OUG 114/2018 pentru a elimina potenţialele conflicte cu dreptul UE, dar a refuzat să comenteze comportamentul ANRE.

 

 

 

 

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici