#JobInRomania. Şcolile de meserii, ”ruşinea” tinerilor români. 18.000 de tineri, sub 25 de ani, în şomaj

Doar 20% din tinerii români se înscriu la şcoala profesională, comparativ cu Germania, unde procentul este de 70%, principalul motiv fiind acela că şcolile de meserii sunt considerate pentru elevii slabi. Companiile au început să se implice, în speranţa că vor produce forţă de muncă.

2248 afişări
Imaginea articolului #JobInRomania. Şcolile de meserii, ”ruşinea” tinerilor români. 18.000 de tineri, sub 25 de ani, în şomaj

#JobInRomania. Şcolile de meserii, ”ruşinea” tinerilor români. 18.000 de tineri, sub 25 de ani, în şomaj (Imagine Bogdan Stamatin / Mediafax Foto)

„Dau copilul la şcoala profesională să mă fac de râs în faţa tuturor celorlalţi pentru că al meu e mai prost sau îl dau la un liceu? Şi aleg liceul"

În momentul de faţă, în România, doar 20% dintre elevi se îndreaptă spre şcolile profesionale, iar principalul motiv îl reprezintă mentalitatea faţă de aceste instituţii, spun specialiştii. “În România, 20% dintre absolvenţii de clasa a VIII-a se îndreaptă spre o şcoală profesională. Spre comparaţie, în Germania 70% se duc spre o şcoală profesională, pentru că au toate variantele deschise: au un anumit statut, învaţă o meserie, au o sursă de venituri, iar a avea o meserie este un lucru acceptat social. Ulterior, dacă simt nevoia, angajaţii se pot înscrie la bacalaureat, pot urma chiar şi o facultate tehnică şi pot ajunge ajunge director de companie pe această rută educaţională profesională. În schimb, în România există ideea preconcepută că şcoala profesională este pentru copiii cei mai slabi şi chiar iniţiativele private – cum e şcoala profesională Kronstadt, în care s-au implicat 12 companii – au dificultăţi în a atrage candidaţi. Principalele dificultăţi, mai ales la oraş, sunt generate de mentalitatea părinţilor, care au de ales: „Dau copilul la şcoala profesională să mă fac de râs în faţa tuturor celorlalţi pentru că al meu e mai prost sau îl dau la un liceu? Şi aleg liceul, pentru că, dacă ia sau nu bacul, copilul va primi o diplomă care atestă o pregătire peste nivelul celei obţinute la şcoala profesională“, a declarat Alexandru Blemovici de la Schaeffler, pentru Business Magazin.

Şi chiar dacă se feresc de aceste şcoli, tinerii care ies din facultăţi ajung să îngroaşe rândurile şomerilor, aşa cum a prezentat MEDIAFAX într-un material anterior.

#JobInRomania: 5% din şomeri sunt absolvenţi de facultăţi: “De la Comunicare, am ajuns hair-stylist” - FOTO

Specialiştii susţin că o rezolvare a problemelor de pe piaţa muncii poate fi orientarea corectă a tinerilor, în condiţiile în care doar anul acesta 50.000 de elevi nu au luat bacalaureatul. „Unii poate ar fi interesaţi să aibă un job, o meserie. Dar ce şansă au în clipa de faţă? Se pot duce undeva să facă un curs de formare adulţi, care costă, sau merge la unele finanţate din fonduri europene. Mai sunt unele cursuri pe care le fac companiile de la care ar avea certitudinea unui loc de muncă. Dar şi aici sunt multe situaţii nelalocul lor, pentru că ajung să facă un curs de formare pentru o calificare pe care deja o au dacă au absolvit liceul industrial“, a spus Blemovici citat de Business Magazin.

În lipsă de specialişti şi de forţă de muncă, unii patroni au luat în considerare să importe muncitori din Rep. Moldova şi Ucraina. 

#JobInRomania. La un şomaj de 6,7%, angajatorii vor să importe forţă de muncă din Rep. Moldova şi Ucraina: „Moldovenii sunt harnici şi dispuşi să lucreze orice"

Alţii nu renunţă şi văd în investiţia în şcolile profesionale ca pe o soluţie pentru viitor.

“Am mers din şcoală în şcoală şi am convins părinţii din mediul rural să îşi lase copiii la şcoala profesională”

Una dintre excepţiile din ţară o reprezintă judeţul Timiş. Acolo, pentru prima dată după mult timp, un colegiu a cerut suplimentarea locurilor la clasele de meserii. Pentru asta a fost însă nevoie de implicarea profesorilor, a agenţilor economici şi asigurarea cazării şi mesei pentru elevi.

„Creşterea, zic eu, este datorită faptului că am făcut o promovare foarte extinsă în tot judeţul, am fost în toate şcolile şi am prezentat oferta. Pe perioada celor trei ani de şcoală copiii primesc o bursă de 400 de lei, 200 de la Guvern, 200 de la agentul economic. Noi le oferim cămin gratuit, avem o cantină pe care o vom inaugura în două săptămâni, care a fost practic reconstruită”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Gheorghe Bloancă, directorul Colegiului Tehnic Energetic Regele Ferdinand I din Timişoara.

La Colegiul Tehnic Energetic până anul trecut funcţionau două clase unde învăţau 80 de elevi, însă anul acesta conducerea unităţii de învăţământ a cerut inspectoratului şi i s-a aprobat înfiinţarea unei a treia clase, unde acum mai sunt doar patru locuri disponibile. De asemenea, liceul este autorizat din următorul an şcolar şi pe meseria de mecanic operator comandă numerică.

„Această creştere am realizat-o şi convingând părinţii din mediul rural, care nu prea au posibilităţi. Noi le oferim şi cazare şi posibilităţi de angajare, cu salarii de la 1.700 de lei în sus. Avem parteneriate cu şapte firme germane, cu una eleveţiană, care ţin la program, la ţinută. Programul este controlat şi lucrurile merg bine. Copiii sunt şi motivaţi, dacă, de pildă, fac 10 absenţe nemotivate pierd bursa. Firmele vor elevi serioşi. Este un format de şcoală profesională cu avantaje şi de-o parte şi de cealaltă. Şi copilul este încurajat, ponderea practicii cu teoria e bine gândită, se pune accent mare pe activităţile practice, pe meserie”, mai spune profesorul Gheorghe Bloancă.

Astfel, după trei ani de studii, companiile mulţinaţionale din Timiş pot angaja muncitori calificaţi, fără a mai pierde timp şi bani cu formarea lor la locul de muncă. Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş a aprobat, în acest an, 700 de locuri disponibile în şcolile profesionale din judeţ, din care 409 au fost ocupate după prima etapă de înscriere, mai rămânând disponibile 291 de locuri pentru următoarele două etape, care vor avea loc la finele lunii august, respectiv începutul lunii septembrie.

„Am fost elev la liceu în primă fază, unde eram cel mai neastâmpărat, nu prea aveam nicio tangenţă cu şcoala, ideea e că nici nu mă atrage teoria. Aveam multe absenţe, nu mai aveam loc să-mi pună o notă de absenţe. La sfârşitul clasei a X-a, un profesor mi-a dat un sfat – singura şansă ar fi să trec la profesională. Am zis – de ce nu, hai să vedem! Am început şcoala profesională acum patru ani şi ceva. Mie mi se pare o diferenţă de la cer la pământ între liceu şi profesională. La liceu este numai teorie, fără practică. Acum sunt electronist şi am învăţat meseria încă din şcoală. Faci practică efectiv. Mă atrage tehnologia. Firma foloseşte aparate de ultimă generaţie. Având colegi foarte de treabă m-am integrat foarte uşor şi a început să-mi placă”, a povestit Alin, unul dintre tinerii care studiază la o şcoală de meserii din Timişoara.

Anul acesta, conform datelor furnizate de ISJ Timiş, cele mai populare calificări sunt cele de bucătar, electrician, electromecanic utilaje şi instalaţii industriale şi confecţioner articole din piele şi înlocuitori, unde toate locurile disponibişle au fost ocupate. La polul opus se situează calificările de operator fabricare şi prelucrare poliemeri (unde s-au ocupat trei din cele 28 de locuri disponibile după prima etapă de înscriere), mecanic agricol (opt locuri ocupate din 56) sau zidar (patru locuri ocupate din 28).

Problema este însă departe de a fi rezolvată. „Toate firmele caută disperate forţă de muncă”, declara, recent, Peter Hochmuth, preşedintele Clubului Economic German Banat, în condiţiile în care unele firme sunt încă nevoite să aducă muncitori cu autobuzul din judeţele învecinate.

Slatina: Şcoală profesională în locul unui liceu unde niciun elev nu promova bacalaureatul

Şi la Slatina se urmăreşte înfiinţarea unei şcoli profesionale regionale, printr-un parteneriat între autorităţile locale, inspectoratul şcolar, Ministerul Educaţiei, dar şi mai multe firme din Italia, interesate de formarea forţei de muncă.

Şcoala profesională regională ar urma să fie înfiinţată în locul unui liceu tehnologic din Slatina, desfiinţat în anul 2014 deoarece niciun elev nu reuşea să promoveze examenul de bacalaureat. În acest moment, imobilul este în conservare, în aşteptarea finalizării tuturor procedurilor birocratice. Ulterior, de reabilitarea clădirii se va ocupa Primăria Slatina, în timp ce dotarea va fi făcută de firmele partenere.

„La acest moment, totul este în fază de discuţii cu reprezentanţi ai Ministerului Învăţământului şi ai firmelor din Italia interesate să dezvolte la Slatina acest proiect. Şcoala profesională, care se vrea a fi deschisă, în oraş se va axa pe meseriile căutate în Slatina - din metalurgie în special, dar nu numai”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Mugurel Manea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Slatina.

Felicia Man, inspectorul şcolar general al ISJ Olt, a declarat că va urma o procedură de selecţie atât a agenţilor economici ce vor fi cooptaţi în proiect, cât şi a elevilor, care vor putea veni din toate cele cinci judeţe ale regiunii Oltenia. Ea a mai afirmat că, pe lângă firmele din Italia, de participare la acest proiect s-au arătat interesate şi firme care deja activează pe platforma industrială a Slatinei: Alro, Pirelli, Prysmian, TMK sau Bekaert. Elevii care vor fi admişi la această şcoală profesională regională vor avea oportunitatea să desfăşoare orele de practică chiar în unităţile de producţie ale agenţilor economici, în timp ce aceştia din urmă vor putea să selecteze, din timp, forţa de muncă.

Peste 18.000 de tineri sub 25 de ani se aflau, la începutul anului, în şomaj de peste 6 luni şi peste 150.000 de adulţi erau în şomaj de un an, ponderea şomerilor de lungă durată în numărul total de oameni fără loc de muncă fiind de 40,78 %. Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, 78% sunt oameni fără şcoală sau cu un nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional. Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă 18%, iar cei cu studii universitare 5%.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici