Mario Draghi a publicat raportul privind competitivitatea Europei: UE trebuie să investească de două ori mai mult decât a investit în reconstrucţia de după cel de-al Doilea Război Mondial

„Aceasta este o provocare existenţială”, a declarat fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene în raportul său de 328 de pagini. Scopul este de a scoate UE dintr-o zonă de productivitate scăzută şi creştere economică slabă, în timp ce se află în urma Statelor Unite şi a Chinei, notează Politico.

Draghi a declarat că UE are nevoie de un nivel de investiţii fără precedent, mai mult decât dublu faţă de cel legat de Planul Marshall, care a canalizat 13 miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 150 de miliarde de dolari în prezent, către Europa de Vest la sfârşitul anilor '40 şi începutul anilor '50.

Draghi a declarat că, pentru a rezolva problema competitivităţii scăzute a UE, ar fi necesare investiţii anuale suplimentare de 750-800 miliarde de euro, echivalentul a 4,4-4,7 % din PIB-ul UE. Acest lucru ar aduce raportul dintre investiţii şi produsul intern brut la un nivel care nu s-a mai înregistrat din anii '70.

Draghi face presiuni pentru ca UE să emită noi datorii comune pentru a-şi finanţa nevoile industriale şi de apărare, ceea ce este contestat de mai multe guverne. El a remarcat că obiectivul Europei de a-şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră la zero până la mijlocul secolului oferă blocului comunitar şansa de a construi şi exporta tehnologii curate în întreaga lume.

„Ar trebui să renunţăm la iluzia că doar amânarea poate păstra consensul”, a spus el. „Amânarea nu a produs decât o creştere mai lentă şi, cu siguranţă, nu a mai obţinut niciun consens. Am ajuns în punctul în care, fără acţiune, va trebui fie să ne compromitem bunăstarea, mediul sau libertatea”.

Raportul susţine că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA şi cu 345% mai mult pentru gazele naturale.

Draghi consideră inteligenţa artificială drept o oportunitate pentru Europa de „a-şi remedia eşecurile în materie de inovare şi productivitate şi de a-şi reface potenţialul de producţie”. El solicită ca inteligenţa artificială să fie integrată „în industriile noastre existente, astfel încât acestea să poată rămâne în frunte”.