Ministerul Finanţelor Publice: România va emite obligaţiuni în euro pe pieţele externe în următoarele două luni

România va vinde obligaţiuni pe pieţele externe în următoarele două luni pentru a finanţa deficitul bugetar, după ce trei emisiuni de titluri s-au încheiat fără succes în luna august deoarece tensiunile politice au dus la majorarea costurilor de finanţare.

313 afișări
Imaginea articolului Ministerul Finanţelor Publice: România va emite obligaţiuni în euro pe pieţele externe în următoarele două luni

Enache Jiru, secretar de stat în MFP (Imagine: Petrica Tanase/Mediafax Foto)

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) urmăreşte săptămânal evoluţiile de pe pieţele externe pentu a determina momentul oportun să vândă obligaţiuni denominate în euro, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg scretarul de stat în MFP Enache Jiru, potrivit BusinessWeek.com.

"Cu o anumită marjă de siguranţă, aş spune că vom emite sigur eurobonduri în următoarele două luni. Monitorizăm pieţele săptămânal şi discutăm constant cu investitorii, care manifestă tot mai mult interes", a afirmat Jiru.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a recomandat României să cedeze presiunilor din piaţă şi să accepte plata unor randamente mai ridicate, pentru a reconstrui rezervele-tampon în zona finanţelor publice, a declarat săptămâna trecută pentru Bloomberg şeful misiunii FMI în România, Erik de Vrijer.

Guvernul ar trebui să evite să respingă oferte la licitaţiile de obligaţiuni de pe piaţa internă şi ar trebui să încerce să vândă titluri pe plan internaţioanl în acest an, dacă vor permite condiţiile de pe pieţe şi dacă statul nu va deraia de la programul economic convenit în acordul de precauţie de 5 miliarde euro, a afirmat atunci De Vrijer.

MFP a respins joi toate ofertele primite de la băncile comerciale pentru obligaţiuni cu scadenţa în ianuarie 2016, considerând că randamentul cerut este prea ridicat, aceasta fiind a treia licitaţie încheiată fără succes în luna august.

Valoarea indicativă a operaţiunii a fost de 200 milioane de lei, iar băncile au subscris titluri de 513,8 milioane lei.

Trezoreria a respins şi luni ofertele băncilor pentru certificatele cu scadenţa la un an, iar la începutul săptămânii trecute a refuzat ofertele pentru obligaţiunile cu maturitatea la doi ani.

"Faptul că am respins ofertele nu afectează finanţarea deficitului bugetar sau a datoriei publice. Continuăm să dispunem de un tampon adecvat de finanţare şi suntem decişi să îl menţinem în viitorul apropiat", a mai afirmat Jiru.

Potrivit dealerilor, Ministerul Finanţelor Publice s-a împrumutat frecvent în ultima perioadă de pe piaţa interbancară.

Dobânzile practicate de bănci pe piaţa monetară pentru depozitele cu scadenţa la o zi au urcat joi până la rata de facilitate de credite a BNR (Lombard), de 9,25%, chiar în ultima zi de constituire a rezervelor minime obligatorii, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor avea programată o emisiune de titluri scadente la patru ani.

Potrivit dealerilor deficitul de lei a fost cauzat şi de plafonările recente impuse de BNR la sumele pe care le împrumută băncilor prin operaţiuni repo (unde dobânda este egală cu rata de politică monetară, de 5,25% pe an), precum şi de frecventele împrumuturi solicitate de Finanţe.

Ulterior, randamentele la plasamentele cu scadenţa la o zi au coborât uşor, în intervalul 6-8%.

Randamentul plătit de Ministerul Finanţelor la licitaţia din iulie pentru obligaţiunile cu scadenţa în ianuarie 2016 a fost de 6,41%, iar joi pe piaţa secundară aceastea erau cotate la 6,5%, potrivit dealerilor.

Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru august vânzarea de titluri de stat pe piaţa internă de 2,5 miliarde de lei, cea mai mare parte din sumă fiind planificată să fie atrasă prin certificate de trezorerie.

Joi a fost ultima licitaţie programată în acestă lună, administratorii datoriei pubilce atrâgând doar 1,4 miliarde lei în luna august, prin certificate la opt luni şi un an, la celelalte trei licitaţii Ministerul Finanţelor refuzând ofertele băncilor.

Ministerul Finanţelor a atras în acest an 38,93 miliarde lei pe piaţa locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanţele şi-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.

"Presiunea asupra randamentelor pe piaţa locală va continua probabil până când situaţia politică va reveni la normal, iar guvernul va vinde eurobonduri. Considerăm că MFP va emite eurobonduri în această toamnă, pentru a câştiga de pe urma măsurilor de stimulare a economiei pregătite de marile bănci centrale şi normalizării situaţiei politice interne", a declarat pentru Bloomberg economistul Eugen Şinca de la BCR.

Erste estimează că MFP va efectua în această toamnă emisiuni de eurobonduri de cel puţin 1 miliard de euro, iar leul se va aprecia în septembrie spre un curs de 4,4 lei pentru un euro. Cu toate acestea, aprecierea monedei naţionale va fi limitată de tensiunile politice legate de alegerile parlamentare, potrivit unei analize transmise vineri de grupul bancar austriac.

Prognozele Erste plasează randamentul obligaţiunilor de stat cu maturitatea la 5 ani la 6,8% în decembrie, iar cursul la 4,55 lei/euro.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici