Ministrul Energiei: România nu va avea centralele pe cărbune închise în această iarnă. „Ne-am asigurat că nu o să avem o creștere nouă a prețului energiei”

România va continua să opereze termocentralele pe cărbune, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, miercuri, într-o conferință de presă susținută la Guvern.

Anunțul cu privire la decizie vine după negocieri complexe purtate cu reprezentanții Comisiei Europene și marchează o modificare importantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a precizat titularul mandatului de la conducerea Ministerului Energiei.

„Vestea este foarte clară: în continuare, România va avea centralele pe cărbune active. Trei grupuri vor funcționa până la finalul anului 2029, iar două dintre ele cel puțin până în august 2026”, a declarat ministrul.

Bogdan Ivan a precizat că termocentralele din Craiova și Govora vor continua să furnizeze agent termic, energie electrică și abur industrial pentru consumatorii locali și companii precum Ford.

„Aceasta reprezintă poate cea mai mare victorie pe care România a putut să o aibă în materie de sistem energetic. Prin această modificare a PNRR; care a fost una extrem de complicată, România s-a asigurat că cel mai negru scenariu, și anume situația de a avea un potențial blackout în anumite condiții în această iarnă, va fi 100% evitată, lucru care ne asigură că avem ân continuare foarte clar modul în care vom trece această iarnă”, a declarat Bogdan Ivan.

În plus, peste 4.500 de oameni își vor păstra locurile de muncă, a spus ministrul Energiei.

Care e ponderea cărbunelui în mixul energetic

Potrivit lui Bogdan Ivan, fără această decizie, România ar fi fost obligată să închidă până la 31 decembrie un total de 1.755 MW de capacități pe cărbune, ceea ce ar fi slăbit sistemul energetic național și ar fi dus la o creștere a importurilor de energie și a facturilor pentru populație.

Energie electrică din cărbune reprezenta, miercuri la pra 18:00 aproximativ 14% din producția totală, respectiv 987 MW din totalul producției de 6902 MW.

Pe primele locuri al surselor, în fața cărbunelui sunt apele (25,63% – 1768 MW), hidrocarburi (23,47% – 1619 MW), nuclear (19,31% – 1332 MW) și eolian (15,45% – 1066 MW).

Directorul Dispecerului Energetic Național, Virgil Ivan, comenta recent, într-un răspuns pentru Mediafax, pe fondul discuțiilor privind închiderea centrelor pe cărbune, că o posibilă reducere a producției de energie electrică din această sursă s-ar resimți.

„Legat de perspectivele de consum și de producție, în condițiile în care în această iarnă se vor închide centralele pe cărbune, vom avea probleme. Atât concluziile Studiului de Adecvanță, cât și tonul discuțiilor cu Comisia Europeană sunt ca trei dintre cele cinci grupuri de la Complexul Energetic Oltenia să rămână în funcțiune. Trei din cinci, pentru că unul dintre ele se va retrage definitiv din exploatare cu data de 1 ianuarie și discuțiile sunt să rămână trei grupuri în operare comercială, iar celelalte două încă sunt încă în discuție. Asta înseamnă un aport undeva la 750 – 800 MW, undeva la 8 – 10 % din consumul la nivel național, ceea ce contează. Se fac eforturi, Ministerul Energiei depune eforturi, suntem angrenați și noi în toate aceste discuții”, a declarat Virgiliu Ivan, în răspunsul publicat săptămâna trecută.

Comisia Europeană a redeschis „chirurgical” negocierea privind termocentralele pe cărbune

Cu ocazia conferinței de miercuri, ministrul a trecut în revistă demersurile României din ultimele două luni și a menționat că respingerea modificării ar fi putut atrage o penalizare de până la 1,8 miliarde de euro din partea Comisiei Europene, în contextul în care România a primit deja 2,6 miliarde de euro pentru a înlocui treptat centralele pe cărbune cu unități pe gaz, parcuri fotovoltaice și sisteme de stocare.

„Noi eram în paradigmă ca și țară, ca în această toamnă să închidem un total de 1.755 MW, la 31 decembrie, lucru care ar fi dus la slăbirea securității energetice a României, care ar fi dus la o penurie energetică și în situația în care ar fi fost oprite aceste grupuri, bazat pe un volum mult mai mare al importurilor, care vedem deja că au un preț foarte mare, și la o creștere a factorilor românilor”, a declarat ministrul Energiei.

El a explicat că Guvernul a decis să mențină în funcțiune centralele pe cărbune pentru a evita o nouă creștere a prețului energiei.

„Dincolo de faptul că păstrăm în continuare cât va mai fi nevoie centralele pe cărbune din România, ne-am asigurat că nu o să avem o creștere nouă a prețului energie electrice la 1 ianuarie 2026, pe de o parte. Pe de altă parte, 4500 de oameni ar fi mers acasă în mijlocul iernii și ar fi rămas fără venituri și fără loc de muncă, iar în situația în care România și-ar fi asumat să nu închidă aceste termocentrale bazate pe cărbune, România ar fi riscat o penalizare din partea Comisiei Europene de până la 1,8 miliarde de euro, în condițiile în care România a primit încă de acum 4 ani 2,6 miliarde de euro pentru a se asigura că va pune în locul centralelor pe cărbune noi centrale pe gaz și parcuri fotovoltaice plus capacități de stocare”, a detaliat ministrul Energiei.

„E foarte important de remarcat faptul că, după ce am venit cu un studiu de 6.000 de pagini, făcut după o metodologie europeană, făcut de cei de la Transelectrica (studiul de adecvanță – n.r.), pe care le mulțumesc pe această cale, Comisia Europeană a fost dispusă chirurgical să deschidă acest subiect, care nu a mai fost deschis ca și discuție de negociere niciodată și a fost de acord să facă acest lucru acum două luni de zile în baza argumentelor prezentate de România”, a subliniat ministrul.

Ministrul a subliniat că România își păstrează angajamentele de decarbonizare, dar fără a afecta securitatea energetică.

„Și în momentul de față putem să spunem că da, ne interesează să păstrăm țintele climatice de decarbonizare pe care le avem într-o eficiență economică, dar niciodată în detrimentul securității energetice a României, niciodată în detrimentul interesului strategic al țării noastre pentru sistemul energetic național”, a spus Bogdan Ivan Ivan

Bogdan Ivan a vorbit și despre proiectele de investiții în noi capacități.

„Centralele pe gaz de la Isalnița și Turceni urmează să fie semnate contractele după ce am terminat procedurile de citație publică și vom începe să lucrăm efectiv la aceste centrale, iar în urma de blocării unui proiect de 500 de megavati, panouri fotovoltaice plus capacități de stocare, anul viitor vom avea instalat această nouă facilitate”, a spus ministrul Energiei.

El a adăugat că centralele de producție a energiei pe baza de gaz de la Iernut și Mintia sunt prioritare.

„În paralel, lucrăm la Iernut, am reziliat contractele cu acea companie care nu a fost în stare să respecte termenele asumate. Lucrăm în continuare la Mintia pentru a ne asigura că prin tot ceea ce facem, din resurse europene, din penerele sau alte fonduri structurale, vom duce România dinspre un importator net de energie, înspre un exportator net de energie și o țară care își asigură necesarul energiei din producție proprie, lucru care, în mod normal, duce și la o scădere a prețului către consumatorul final, persoane fizice sau companii din sectorul industrial, ceea ce va însemna că România va scădea sub media la prețul plătit de consumatori”, a precizat ministrul Energiei.

Este vorba de centrala de la Iernut, care, după numeroase amânări de termene și două decizii de reziliere a contractului cu spaniolii de la Duro Felguera, sub umbrela Romgaz, este așteptată să crească producția de energie din România cu 430 MW, și centrala de la Mintia, contruită în locul vechii termocentrale, care, cu o capacitate instalată de 1700 MW și un consum anual de 2,5 miliarde metri cubi de gaz, va fi cel mai mare consumator de gaze, dar și cea mai mare unitate de producție de energie din România.