Negocieri Guvern-CE: Banii la apărare - aprobaţi doar în Consiliul UE. Ponta a discutat cu Băsescu

Guvernul şi Comisia Europeană nu au ajuns la un acord privind suplimentarea anul viitor a cheltuielilor de apărare cu 0,3% din PIB, deoarece oficialul CE a motivat că nu are mandat pentru o decizie care trebuie luată doar de către Consiliul European, a anunţat premierul Victor Ponta.

608 afişări
Imaginea articolului Negocieri Guvern-CE: Banii la apărare - aprobaţi doar în Consiliul UE. Ponta a discutat cu Băsescu

Negocieri Guvern-CE: Banii la apărare - aprobaţi doar în Consiliul UE. Ponta a discutat cu Băsescu (Imagine: Darius Mitrache/Mediafax Foto)

Ponta a precizat că a avut deja o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu, pentru ca România să solicite în următorul Consiliu European, din această lună, aprobarea pentru aceste cheltuieli suplimentare destinate armatei, cu o majorare corespunzătoare a deficitului bugetar, şi a arătat că, dacă avizul nu va putea fi obţinut la această reuniune, atunci va discuta şi cu viitorul preşedinte, Klaus Iohannis.

"Cei 0,3% din PIB în plus la deficit pentru cheltuieli militare, pe care noi l-am solicitat la Ecofin (reuniunea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană - n.r.) şi care a fost agreat de principiu nu este inclus. Reprezentantul Comisiei Europene nu a avut mandat în acest sens. Am avut o discuţie cu preşedintele în funcţie, domnul Băsescu, voi avea o discuţie şi cu preşedintele ales, domnul Iohannis, pentru că decizia de a acorda României această derogare pentru cheltuieli militare de 0,3% din PIB se poate lua doar în Consiliul European. Fie la Consiliul de acum, din 17-18, ori la consiliile următoare, România va reveni cu această solicitare", a spus Ponta, amintind de obligaţiile asumate de România în calitate de stat membru NATO.

Surse din Guvern au declarat anterior că experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene au agreat un deficit de 1,4% pentru anul viitor, iar negocierile cu Guvernul se axează în prezent asupra unei alocări suplimentare pentru cofinanţare, fără însă să existe un acord pentru fonduri suplimentare la armată.

Suma discutată de cele două părţi pentru a fi alocate suplimentar pentru cofinanţarea proiectelor europene este echivalentă cu 0,4-0,5% din PIB, peste deficitul de 1,4%.

"La acest moment nu există însă un acord pentru o alocare suplimentară destinată armatei", au adăugat sursele.

Experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene au venit la Guvern, marţi dimineaţa, pentru o discuţie cu premierul Victor Ponta.

Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au cerut Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea română a considerat-o inacceptabilă, luând astfel în calcul întreruperea discuţiilor dacă nu este agreat un deficit de 1,4%.

Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

Diferenţa de viziune dintre FMI şi CE, pe de-o parte, şi Guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenţii televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii.

Luni, surse din Guvern au transmis că FMI şi CE ar fi renunţat la cererea de reducere a deficitului la 0,9% şi că negocierile s-ar purta la acest moment pentru un deficit chiar mai mare de 1,4%.

Vineri seara, premierul Victor Ponta a declarat că nu crede, la acest moment, că acordul României cu FMI va fi "rupt", explicând că este o perioadă de negocieri care pot fi dure, dar arată că un deficit de 0,9% este inacceptabil şi că esenţială este discuţia cu Comisia Europeană, deoarece "acolo sunt marile probleme".

El a precizat că România are un acord cu FMI care va expira anul viitor şi despre care nu crede că va fi reînnoit, deoarece "nu e cazul", dar a arătat că, din ce în ce mai mult, rolul esenţial în discuţiile unui stat membru îl are Comisia Europeană, pentru Tratatul Fiscal.

"Discuţiile sunt legate de modul în care putem să respectăm 1,4, acel deficit bugetar prognozat pentru 2015, dar noi mai dorim două lucruri, amândouă altfel importante: în primul rând, ca promisiunea făcută României, ca ţara de graniţă cu Ucraina, de a avea dreptul de a-şi mări cheltuielile de apărare cu 0,3% din PIB să fie respectată. Deocamdată, comisia spune: "Da, ştim că la NATO aţi vorbit aşa, dar noi nu suntem de acord". Al doilea lucru mai important chiar decât cel legat de cheltuielile de apărare este un fond special - noi am cerut 0,5% din PIB - care să fie folosit doar în exclusivitate pentru cofinanţarea proiectelor europene (...) Cred că nu se va rupe niciun acord cu FMI, dar mai spun încă un lucru, dincolo de acordul cu FMI: esenţial este relaţia noastră, cum este a oricărei ţări membre, cu Comisia Europeană, acolo sunt marile probleme. Să ştiţi că Franţa n-are niciun acord cu FMI dar are o dispută cu Comisia legată de deficit, care e de vreo trei ori cât al României, 4,7 cred că este, Italia sare peste 3, noi suntem elevii modeli ai Europei. Ei, n-aş vrea să fim totuşi elevii model acceptând totuşi nişte condiţii care ne împiedică să ne dezvoltăm într-un ritm accelerat", a spus Ponta.

Înaintea începerii discuţiilor, surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că Guvernul va negocia cu experţii FMI şi CE un deficit pentru anul viitor de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare, dar şi la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli.

Potrivit acestora, Finanţele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an şi care au dus şi la suspendarea acordului cu FMI şi CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii şi salarii peste indexarea cu rata inflaţiei.

Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

Experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene se află la Bucureşti strict pentru discuţii privind bugetul pe anul viitor.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici