PIB-ul zonei euro a crescut cu un ritm trimestrial de 12,7% în T3

PIB-ul zonei euro a crescut cu un ritm trimestrial de 12,7% în T3, după ajustările cu 3,7% în T1 şi 11,8% în T2, determinate de incidenţa pandemiei, cu mult peste estimările pieţei, care indicau un avans cu 9,4%, arată o analiză a Băncii Transilvania, care citează datele Eurostat.

În dinamică an/an economia a scăzut pentru al treilea trimestru consecutiv în T3, dar cu un ritm în atenuare la 4,3% (de la 14,8% în T2).

Prima economie a regiunii (Germania) a consemnat un avans trimestrial de 8,2% în T3 (în redinamizare după declinul din T1 (cu 1,9%) şi T2 (cu 9,8%)), ritmul anual situându-se la -,.2% (în temperare de la -11,2% în T2).

În Franţa (a doua economie a regiunii) PIB-ul s-a majorat cu 18,2% trimestru/trimestru în T3, dar a scăzut cu 4,3% an/an (atenuare de la -18,9% an/an în T2).

De asemenea, PIB-ul Italiei (a treia economie a regiunii) a urcat cu 16,1% trimestru/trimestru (declin cu 4,7% an/an) în T3.

Nu în ultimul rând, în Spania (a patra economie a Zonei Euro) PIB-ul s-a majorat cu 16,7% trimestru/trimestru (declin cu 8,7% an/an) în T3.

Prin urmare, în perioada ianuarie-septembrie 2020 economia Zonei Euro a consemnat o ajustare cu 7,5% an/an, pe fondul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc fără precedent.

Economiile Germania, Franţei, Italiei şi Spaniei (primele patru ca dimensiune din Zona Euro) au înregistrat scăderi cu ritmuri anuale de 5,8%, 9,7%, 9,4%, respectiv 11,5% în primele nouă luni ale anului curent.

În perioada recentă am asistat la o evoluţie mixtă a indicatorilor macroeconomici în regiune, puternic influenţată de intensificarea pandemiei şi reintroducerea unor restricţii pentru contracararea crizei sanitare, notează analiza..

Astfel, încrederea investitorilor s-a deteriorat în octombrie (indicatorul ZEW la minimul din mai).

Cu toate acestea, indicatorul de încredere în economie (calculat de Comisia Europeană) s-a consolidat în octombrie, dat fiind că intensificarea crizei sanitare a fost contrabalansată de mix-ul relaxat (fără precedent) de politici economice.

Totodată, indicatorii PMI (Purchasing Managers’ Index) exprimă revenirea economiei pe scădere în luna octombrie, pe fondul declinului din sectorul de servicii, cel mai afectat de intensificarea pandemiei. Pe de altă parte, industria prelucrătoare a continuat să crească în această lună, aspect evidenţiat în al doilea grafic alăturat.

Conform celor mai recente prognoze disponibile pe Bloomberg economia regiunii s-ar putea ajusta cu 7,9% an/an în 2020, pe fondul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc fără precedent: investiţiile productive şi consumul privat în scădere cu 7,7% an/an, respectiv 10.5% an/an.

Pe de altă parte, PIB-ul Zonei Euro s-ar putea majora cu ritmuri anuale de 5,5% în 2021, respectiv 2,5% în 2022, pe fondul redinamizării investiţiilor productive (dinamici anuale de 5,3% în 2021 şi 3,8% în 2022), perspectivă susţinută de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice.

În sfera pieţei forţei de muncă rata medie anuală a şomajului ar putea să crească de la 7,6% în 2019 la 8,2% în 2020, respectiv 9,3% în 2021, urmând să se reducă la 8,8% în 2022, conform previziunilor Bloomberg.