Prelungirea „carantinei“ pentru Unitatea 2 de la Cernavodă menţine presiunea pe preţ din piaţa energiei

Publicat: 15 06. 2021, 00:27
Actualizat: 17 09. 2021, 09:28

Nuclearelectrica, operatorul cen­tralei nu­cle­are de la Cernavodă, al doilea cel mai ma­re producător de energie din România, a prelungit durata opririi pla­nificate a Unităţii 2, compania lucrând astfel la jumă­ta­te din capacitate pe o perioadă nedeterminată.

Energia nucleară este una dintre cele mai ieftine surse de alimentare a pieţei locale şi cea mai stabilă. Astfel, menţinerea pe „banca de rezerve“ a unui reactor va pre­lungi situţia tensionată de preţ din piaţa energiei. „Problemele punctuale au fost identifi­ca­te cu ocazia testelor pentru re­sincro­ni­zarea la Sistemul Energetic Naţio­nal, după pe­rioada de oprire planificată începută în data de 9 mai 2021 şi se află în pre­zent în analiză şi re­me­diere. Nuclear­electri­ca va re­veni cu informaţii pri­vind resin­cro­ni­zarea la SEN a Unităţii 2 CNE Cer­na­vodă după fina­li­zarea lucră­ri­lor de remediere“, a pre­cizat Cosmin Ghiţă, di­rec­torul general al Nuclear­electrica.

Energia nucleară este una dintre cele mai ieftine surse de alimentare a pieţei locale

Energia cu livrare pen­tru azi se menţine ast­fel la un nivel ridicat, pes­te 76 de euro pe MWh, după ce media lunii mai a fost cea mai ridicată, din aceas­tă perioadă, din ultimii 15 ani.

Nuclearelectrica, firma care gestionează cele două reactoare ale centralei nucleare de le Cernavodă, a lucrat anul trecut la o marjă a profitului net de 29%, acoperind peste 20% din producţia internă de energie. Energia nucleară luptă acum pentru a fi inclusă în categoria energiilor verzi, lucru care ar permite accesul mai facil la finanţările disponibile prin pachetul Green Deal. 

Compania a înregistrat afaceri de 2,4 miliarde de lei şi un profit net de 699 de milioane de lei anul trecut. Lipsită de emisii de CO2, problema majoră legată de includerea energiei nucleare în categoria verzilor este cea a deşeurilor rezultate în urma producţiei de energie.

La finalul anului trecut, între România şi SUA s-a semnat un acord pentru centrala de la Cernavodă, suma care ar urma să fie investită în baza acestuia fiind de 8 miliarde de dolari. Acordul negociat în perioada 2019-2020 vizează dezvoltarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă şi retehnologizarea Unităţii 1. Adiţional proiectelor actuale menţionate, acordul prevede şi cooperarea pe termen lung şi foarte lung prin posibilitatea dezvoltării reactoarelor modulare mici în România, pe un amplasament ce urmează a fi stabilit, în vederea asigurării în viitor a flexibilităţii şi sclabilităţii tehnologiilor nucleare.