Prima reacție a ASF după anunțul CCR. Dan Armeanu: „Decizia CCR confirmă că mecanismul de plată a pensiilor private este constituțional, întărind astfel propunerea inițială a ASF”

Decizia judecătorilor constituționali care au apreciat că proiectul legii privind plata pensiilor private este conform legii fundamentale, cu excepția unui articol, înseamnă că acest act normativ poate să fie trimis la promulgare, după armonizarea deciziei.

„Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) salută decizia Curții Constituționale a României, care confirmă că mecanismul de plată a pensiilor private este constituțional, întărind astfel propunerea inițială a ASF, construită pe respectarea cadrului legal și pe protejarea intereselor participanților”, a declarat Dan Armeanu pentru Mediafax.

Potrivit vicepreședintelui autorității de reglementare a acestui sector, proiectul de lege elaborat de ASF respectă în mod integral principiile și standardele OCDE, iar prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 411/2004, care garantează egalitatea de tratament între participanți, se regăsește întru totul în proiectul de lege elaborat la nivelul ASF.

Astfel, detaliază Dan Armeanu, în elaborarea proiectului, ASF a avut în vedere:

• Respectarea standardelor internaționale și a bunelor practici OCDE, în contextul angajamentului României de aderare la OCDE;
• Protejarea intereselor participanților, prin garantarea transformării economiilor acumulate într-o pensie sigură și predictibilă;
• Aplicarea principiului proporționalității, oferind flexibilitate în opțiunile de plată, dar menținând sustenabilitatea sistemului.

„Deși au fost numeroase încercări nefundamentate de contestare a principiilor și a bunelor practici ale OCDE, Curtea Constituțională a validat Legea privind plata pensiilor private în forma inițială propusă de ASF, singura prevedere declarată neconstituțională fiind un amendament introdus ulterior în Parlament”, a subliniat Dan Armeanu.

Este vorba de articolul art.55 alin.(2) din lege, introdus de Senat și păstrat de Camera Deputaților în forma adoptată în plen, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecțiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică.

Potrivit CCR, acest punct încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii.

În rest, judecătorii CCR au respins obiecțiile de neconstituționalitate depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și un grup de parlamentari AUR.

După modificare legii în conformitate cu decizia CCR, proiectul merge la promulgare și va intra în vigoare la un an după publicarea în Monitorul Oficial.

Traseul legii

Proiectul, adoptat pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anul 2026.

Conform prevederilor inițiale ale reformei sistemului de pensii, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.

România a obținut până în prezent 16 avize formale ale comitetelor de specialitate, cel mai recent fiind comitetul pentru statistică, din cele 25 existente la nivelul OCDE, care trebuie închise pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare.

Principalele prevederi

În varianta adoptată în Parlament, ponderea tranșei maxime care poate fi încasată dintr-o dată din Pilonul 2 de pensii private la ieșirea din activitate este de maximum 30% (față de 25% inițial), cu excepția celor cu fonduri foarte mici, iar numărul minim de ani pe care poate fi eșalonată plata este de 8 ani (față de 10 inițial). O altă excepție, introdusă printr-un amendament de senatori și asumat și e deputați, prevede posibilitatea acordată bolnavilor de cancer să își retragă întregul activ din pilonul de pensii.

În prezent, conform normelor tranzitorii, banii strânși în contul de pensie obligatorie administrată privat pot fi retrași integral – varianta preferată de majoritatea celor care au ieșit din câmpul muncii – sau în 60 de rate (5 ani) egale.

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,4 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Sistemul pensiilor administrate privat a depășit în noiembrie, după 17 ani de la lansare, pragul de 200 de miliarde de lei al activelor cumulate, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro și peste 11% din Produsul Intern Brut (PIB), după cum a arătat Dan Armeanu, vicepreședintele ASF responsabil cu piața pensiilor private, într-o analiză transmisă Mediafax.

Comparativ cu noiembrie 2024, activele au crescut cu 30%, iar față de aceeași perioadă din 2023, avansul cumulat depășește 59%.

„Performanța fondurilor de pensii private de la înființare până în prezent a înregistrat o creștere substanțială, rentabilitatea anualizată obținută în cei 17 ani de funcționare este de 8,04%, fiind de aproximativ două ori superioară ratei inflației, care în perioada respectivă a fost de 4,67%”, a detaliat Dan Armeanu.

De amintit că, până să devină plăți pentru pensionari, 96% din totalul activelor sistemului de pensii private este investit în instrumente emise în România, fondurile de pensii private contribuind la susținerea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului.