Prima reacție a industriei după ce premierul a anunțat un „preț administrat” la gaze naturale, după expirarea plafonării. Avertismentul ACUE

Federația ACUE atrage atenția asupra riscurilor majore generate de reglementările impredictibile și de intervențiile administrative succesive în sectorul energetic, care, în absența unei fundamentări economice solide și a unui dialog real cu industria, riscă să prelungească dezechilibrele existente și să afecteze funcționarea normală a pieței, se arată în luarea de poziție transmisă joi.

„Impactul negativ al reglementărilor și al legislației impredictibile continuă să reprezinte cel mai mare risc pentru sectorul energetic din România, constituind totodată cea mai complexă piedică în dezvoltarea acestuia”, arată federația.

ACUE este o federație reprezentativă la nivelul sectorului de activitate energie electrică, petrol, gaze şi minerit energetic, reprezentând interesele unor importante companii din domeniul producerii, distribuţiei, furnizării energiei electrice şi a gazelor naturale şi al serviciilor conexe acestor activităţi și reprezintă 23 de companii din sectorul energetic, ceea ce însumează peste 25.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro.

Ce a anunțat premierul

Poziția ACUE vine după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri seara ca schema de plafonare a gazelor va fi înlocuită nu cu reliberalizarea, se va menține o formă de sprijin timp de un an prin introducerea unui „preț administrat”.

În plus, de la declarațiile premierului, un proiect de ordonanță privind instituirea unui mecanism temporar de limitare a adaosului comercial aplicat energiei electrice și gazelor naturale a fost publicat în transparență decizională de Ministerul Energiei și apoi retras la scurt timp, invocându-se o eroare materială, dar, dincolo de propunere, documentul avea numeroase referiri de context la activitatea furnizorilor.

De amintit că premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul vizează o ieșire treptată din schema de plafonare și compensare a prețului la gaze, care expiră oficial pe 31 martie, cu menținerea unei forme de susținere a consumatorilor casnici prin introducerea unui „preț administrat” până în 2027. Un argument avansat de șeful Executivului este că acesta va fi anul în care România este așteptată să aibă resurse suplimentare de gaze, odată cu startul producției din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, care ar putea determina reducerea prețurile.

Potrivit declarațiilor de miercuri seara ale premierului, această măsură înseamnă că statul va reglementa prețul pentru casnici pe tot lanțul, de la producător la transportator, la distribuitor și la furnizor, iar prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor.

„Prețul la gaz va fi administrat pentru toți consumatorii casnici și pentru toate CET-urile, pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice. Pentru celelalte activități nu va mai exista plafon, dar așa cum sunt datele de astăzi, majoritatea consumatorilor din economie achiziționează gaze la prețuri care sunt sub plafon. În felul acesta protejăm populația, nu angajăm cheltuieli de la bugetul de stat și eliminăm problemele care au apărut în anii trecuți, când schemele de plafonare au fost de așa natură făcute încât au permis unor furnizori, unor traderi să deruleze operațiuni care au însemnat creșterea prețului, iar statul a trebuit să plătească diferențele de preț și și astăzi mai avem restanțe de plăți în această zonă”, a amintit șeful Executivului.

Argumentele ACUE

Potrivit ACUE, sectorul de furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale este cel mai competitiv segment al pieței energetice, fiind, în mod real, zona în care funcționează concurența.

„În schimb, sectorul de producție este caracterizat de un număr limitat de producători, ceea ce plasează România, din punct de vedere structural, într-o piață a vânzătorilor. Acest dezechilibru se reflectă direct în nivelul prețurilor formate pe piețele angro”, arată oficialii ACUE.

„Este esențial de subliniat că aproximativ 50% din prețul final facturat consumatorilor este reprezentat de prețul mărfii – respectiv costul de achiziție al energiei electrice și al gazelor naturale. Atribuirea creșterilor de preț exclusiv marjei de furnizare denotă o înțelegere limitată a mecanismelor reale de formare a prețurilor, a structurii facturii și a factorilor economici care influențează piața energetică. Promovarea unor astfel de interpretări, chiar și prin proiecte legislative publicate și retrase, generează riscuri majore pentru sector și transmite semnale profund inadecvate către piață”, au transmis reprezentații federației.

„Furnizorii nu stabilesc prețul pieței angro și nu controlează costurile reglementate”

Potrivit ACUE, furnizorii de energie au rolul de a achiziționa energie de pe piețele angro, de a gestiona riscurile comerciale (de preț, volum și dezechilibru) și de a construi oferte competitive pentru clienții finali.

„Aceștia concurează pentru atragerea și retenția clienților și asigură relația directă cu consumatorii, prin facturare, încasare și servicii de relații cu clienții. Furnizorii nu stabilesc prețul pieței angro și nu controlează costurile reglementate, precum tarifele de transport și distribuție, taxele și TVA, iar marja de furnizare este structural limitată într-o piață concurențială”, arată ACUE.

Federația consideră că rolul statului în piața de energie trebuie să fie acela de „arhitect, garant și arbitru” al funcționării corecte a pieței, nu de „actor discreționar” în formarea prețurilor comerciale. Modificările legislative trebuie să fie fundamentate pe analize economice riguroase și consultări reale cu actorii din piață, iar politicile publice trebuie să stimuleze investițiile în noi capacități de producție, diversificarea surselor și creșterea lichidității piețelor.

Restanțele de apropie de 10 miliarde de lei

Astfel, spun cei de la ACUE, protecția consumatorilor, în special a celor vulnerabili, trebuie realizată prin politici sociale țintite, transparente și finanțate din bugetul de stat. Transferarea obligațiilor de natură socială către actorii comerciali sau substituirea mecanismelor de piață prin măsuri administrative generalizate distorsionează semnalele de preț și afectează funcționarea corectă a pieței.

ACUE subliniază că în România, statul a decis ca furnizorii să prefinanțeze schemele de politică socială prin aplicarea ex-ante a mecanismelor de plafonare și compensare.

„Timp de patru ani, protecția socială s-a realizat, în fapt, pe seama furnizorilor de energie, care au prefinanțat plafonarea prețurilor finale pentru toți clienții”, arată federația, menținând că în prezent, restanțele statului față de furnizori se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei, fără a exista o decizie concretă privind deblocarea procesului de validare și plată.

Dana Dărăban: „Exploatarea confuziei publice prin politici construite pe premise false este nu doar nocivă, ci și iresponsabilă”

„Furnizorii nu creează prețul energiei, ci îl transferă și îl optimizează pentru consumator în limitele pieței, dar numele furnizorului apare pe factura finală. Din acest motiv, furnizorii absorb o mare parte din tensiunea publică asociată creșterii prețurilor, deși controlează doar o fracțiune din acestea. Exploatarea confuziei publice prin politici construite pe premise false este nu doar nocivă, ci și iresponsabilă. Toate aceste practici contribuie la dezinformarea gravă a publicului și ignoră realitățile economice ale sectorului energetic. Politicile publice bazate pe premise eronate riscă să distorsioneze piața, în loc să ofere soluții reale și sustenabile pentru obținerea unor prețuri competitive într-o piață angro lichidă.”, a declarat Dana Dărăban, directorul executiv al ACUE.

Potrivit reprezentanților industriei, pentru ca prețurile să se formeze corect, piața are nevoie, în primul rând, de lichiditate, atât în sectorul gazelor naturale, cât și în cel al energiei electrice.Federația precizează că România rămâne un importator net de energie, iar experiența trecutului arată că soluția sustenabilă nu este intervenția administrativă, ci corectarea dezechilibrelor structurale prin creșterea capacităților interne și reducerea dependenței de importuri.

„ACUE rămâne deschisă dialogului instituțional și susține soluții echilibrate, care să protejeze consumatorii fără a compromite funcționarea unei piețe energetice stabile, lichide și predictibile. Predictibilitatea, transparența și respectarea principiilor pieței concurențiale sunt esențiale pentru funcționarea corectă a sectorului energetic și pentru beneficiul real al consumatorilor”