Prima reacție a specialiștilor în atragerea forței de muncă din străinătate după ce Guvernul a lansat un proiect de OUG pentru schimbarea legislației

Reprezentanții companiilor care se ocupă cu angajarea forței de muncă specializată din străinătate critică proiectul lansat în dezbatere publică de Guvern și lucrează la un set de propuneri pentru a atenua impactul asupra acestei piețe.

Planurile de schimbare a legii care reglementează imigrația în România fuseseră anunțate, într-o declarație pentru Mediafax, de Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

„Personal, mă aștept ca autoritățile implicate să fie un actor colaborativ alături de mediul de afaceri, nu unul punitiv. Este important să nu se piardă din vedere faptul că salariile din sectorul public sunt susținute de economia reală. Iar economia funcționează doar dacă mediul de afaceri are reguli clare, predictibile și aplicabile în mod coerent și ergonimic”, consideră Elena Antoneac, Managing Partner Nestlers Group, care a răspuns la trei întrebări-cheie privind proiectul publicat în transparență decizională.

Una dintre principalele prevederi criticate este posibilitatea de a sancționa agențiile pentru fiecare strpin plasat. Este vorba de art. 14, conform căruia: „Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă execută din depozitul financiar, în termen de 15 zile de la notificarea de către Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la îndepărtarea străinului plasat, sumele cheltuite de statul român potrivit art.13 alin. (4) lit. a) și b), în cuantum de 2.000 de euro pentru fiecare persoană, echivalent în lei la cursul BNR din ziua executării”.

Platforma WorkinRomania.gov.ro devine punct unic pentru angajarea lucrătorilor străini

Dreptul la munca de acasă ar putea deveni lege în Australia. Un precedent global pentru piața muncii

Valoarea depozitului financiar este de 200.000 euro, echivalent în lei la cursul BNR din ziua constituirii, pentru un număr de până la 1.000 de străini plasați, iar pentru fiecare suplimentare de până la 1.000 de străini plasați, valoarea depozitului financiar se majorează cu 100.000 euro, echivalent în lei la cursul BNR din ziua depunerii.

„Agențiile ar fi obligate să își depășească rolul firesc și să se transforme într-un organ de control”

Reporter: Cum vi se par propunerile Guvernului?

Elena Antoneac: În forma actuală, proiectul de ordonanță de urgență transferă o responsabilitate disproporționată asupra agențiilor. Acestea devin răspunzătoare timp de doi ani de la intrarea străinului în România, nu doar pentru prezența acestuia pe teritoriul țării, ci și pentru relația contractuală dintre angajat și angajator. Practic, agenția poate fi sancționată financiar inclusiv pentru situații care nu țin de controlul său – de exemplu, abuzuri ale angajatorului sau neîndeplinirea atribuțiilor de către angajat.

Concret, dacă un străin trebuie să părăsească teritoriul României, agenției i se rețin 2.000 de euro per persoană dintr-o garanție extrem de mare, de 200.000 de euro, la care se adaugă amenzi semnificative din partea ITM. Acest mecanism creează o presiune financiară nejustificată și descurajează furnizorii serioși de servicii.

Un alt obstacol major îl reprezintă Lista ocupațiilor deficitare. Condiționarea accesului la forță de muncă calificată de corespondența strictă dintre diploma candidatului și codurile COR stabilite de Ministerul Muncii, actualizate o dată la trei luni, este profund problematică. Nu există un algoritm clar, transparent de calcul al deficitului și nici criterii bine definite pentru stabilirea nevoilor reale ale pieței muncii.

În plus, știm cu toții că structura actuală a codurilor COR este mult în urma evoluției reale a pieței muncii, ceea ce va bloca accesul companiilor la specialiști calificați și va afecta grav un mecanism care, în ultimii ani, a contribuit semnificativ la susținerea economiei și la acoperirea deficitului de personal.

Reporter: Afectează aceste modificări activitatea agențiilor de plasare a forței de muncă?

Elena Antoneac: Da, în mod semnificativ. În primul rând, OUG-ul propus și procedura de conformare impusă agențiilor presupun o creștere majoră a sarcinii logistice și administrative. Practic, agențiile ar fi obligate să își depășească rolul firesc și să se transforme într-un organ de control, fiind nevoite să viziteze angajatorii pentru a verifica dacă angajații desfășoară exact activitățile prevăzute în fișa postului.

În paralel, agențiile ar avea obligația de a informa ANOFM, ITM și IGI cu privire la diverse modificări intervenite în relația dintre angajator și angajat. Acest volum de raportări creează un proces extrem de greoi, birocratic și dificil de gestionat în practică.

Mai mult, există un nonsens juridic și operațional: agențiile sunt obligate să verifice și să „controleze” propriii clienți, deși nu au atribuții legale de control și nici instrumentele necesare pentru a exercita un astfel de rol. Această confuzie de responsabilități expune agențiile la riscuri juridice majore și la sancțiuni pentru fapte care nu țin de competența lor.

Toate aceste măsuri vor conduce inevitabil la creșterea semnificativă a costurilor serviciilor de recrutare și imigrare, iar din acest motiv suntem destul de pesimiști în ceea ce privește capacitatea reală a angajatorilor de a-și mai permite aducerea de lucrători străini, în special în condițiile actuale ale pieței muncii.

Un aspect esențial care nu pare să fi fost luat în calcul de inițiatorii acestui proiect este realitatea pieței muncii moderne. În cei 18 ani de activitate, axată preponderent pe expați din companii multinaționale și companii medii, am gestionat sute de cazuri în care angajați de top nu dețineau o diplomă universitară. Performanța profesională nu este întotdeauna condiționată de o diplomă formală.

Pentru a ilustra absurditatea situației, dacă un profesionist de talia lui Mark Zuckerberg ar fi adus astăzi în România pentru a fi angajat permanent, acesta ar trebui să treacă prin procedura de imigrare gestionată de o agenție. Agenția ar avea, conform noilor propuneri, obligația de a-l „verifica” atât pe el, cât și pe angajator, pentru a se asigura că își desfășoară activitatea conform fișei postului – un demers evident lipsit de logică și aplicabilitate practică.

Astfel de exemple pot continua din numeroase alte domenii, iar concluzia este clară: în forma actuală, aceste măsuri riscă să descurajeze atragerea de talente, inclusiv de specialiști de înalt nivel, și să afecteze competitivitatea României pe piața internațională a muncii.

Reporter: Îngreunează aceste modificări procesul de recrutare?

Elena Antoneac: Da, în mod evident. În forma actuală, modificările propuse îngreunează semnificativ procesul de recrutare și îl transformă într-un mecanism rigid, impredictibil și care va da nastere la foarte multe abuzuri din partea inspectorilor.

Transferarea unor responsabilități de control către agenții, obligația de raportare constantă către multiple instituții (ANOFM, ITM, IGI), precum și sancțiunile financiare disproporționate creează un climat de risc ridicat pentru toți actorii implicați. Agențiile sunt descurajate să mai preia cazuri, iar angajatorii devin reticenți în a mai apela la recrutare internațională din cauza costurilor și a incertitudinii juridice.

Actualizarea listei ocupatiilor deficitare o dată la trei luni, fără un algoritm clar și transparent de stabilire a nevoilor reale ale pieței muncii, nu reflectă dinamica actuală a economiei. Mai mult, structura codurilor COR este depășită față de realitatea pieței muncii, ceea ce blochează accesul la specialiști în domenii emergente sau în roluri care nu pot fi încadrate rigid într-un cod existent.

În concluzie, în loc să fluidizeze recrutarea și să răspundă deficitului de forță de muncă, modificările propuse riscă să blocheze accesul companiilor la resurse externe și să frâneze dezvoltarea economică pe termen mediu și lung.