Referendum la Rășinari. Războiul politic local riscă să compromită un proiect comunitar. România ar putea deveni un jucător european important în industria magneziului printr-un proiect de până la 425 de milioane de euro

MPI Magnesium, un proiect dezvoltat de Mineral Proiect Invest S.A., companie cu capital 100% românesc, urmărește construirea unui lanț industrial de valorificare a resurselor de magneziu în România, prin dezvoltarea unei cariere de piatră la Valea Dobra, în comuna Rășinari, și a unei viitoare uzine de procesare, a cărei locații va fi stabilită în perioada următoare.

„Investiția în componenta minieră este estimată la aproximativ 25 de milioane de euro, în timp ce dezvoltarea uzinei ar necesita circa 200 de milioane de euro în prima etapă, cu posibilitatea extinderii investiției până la aproximativ 400 de milioane de euro”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Radu Petrescu, reprezentantul companiei. Potrivit companiei, cele două componente ar putea genera împreună peste 100 de locuri de muncă directe, la care s-ar adăuga oportunități pentru furnizorii și prestatorii de servicii din regiune.

Procesarea chimică nu se va face la Rășinari

Reprezentantul MPI Magnesium subliniază că proiectele au amplasamente, activități și proceduri de autorizare distincte.

„La Valea Dobra este prevăzută extracția la suprafață a rocii și pregătirea mecanică a acesteia pentru transport, fără construirea unei uzine de procesare chimică în comuna Rășinari. Transformarea industrială a materiei prime ar urma să se realizeze într-o unitate separată, al cărei amplasament va fi ales în urma analizării criteriilor tehnice, logistice, urbanistice, economice și de mediu”, precizează Petrescu.

MPI Magnesium susține că această distincție este esențială în contextul dezbaterilor publice din ultimele săptămâni, în condițiile în care controversa privind amplasarea unei posibile uzine la Săliște s-a suprapus peste discuțiile referitoare la cariera de la Rășinari.

Cariera de la Rășinari: investiție de 25 de milioane de euro și o amprentă estimată la 7 hectare

Proiectul minier Valea Dobra vizează o exploatare de suprafață dezvoltată etapizat, cu o amprentă estimată la aproximativ 7 hectare în scenariul de exploatare pe 20 de ani.

Radu Petrescu, reprezentant al companiei, precizează că această suprafață nu trebuie confundată cu perimetrul licențiat, de aproximativ 915 hectare, care reprezintă delimitarea administrativă și juridică a drepturilor miniere.

Potrivit acestuia, amplasamentul propus se află la peste doi kilometri de primele locuințe din Rășinari. Proiectul prevede un sistem electric de transport pe cablu, cu containere acoperite, pentru deplasarea rocii până la un punct logistic de transfer, de unde aceasta ar urma să fie preluată de camioane electrice.

Conform soluției logistice prezentate de companie, transportul rocii extrase nu ar urma să tranziteze zona locuită a comunei. Traficul rutier estimat este de aproximativ cinci camioane la fiecare două ore, în intervalul de funcționare propus, de luni până vineri, între orele 9:00 și 18:00. De asemenea, proiectul prevede oprirea activității carierei în sezonul rece.

Reprezentantul companiei admite că exploatarea presupune efecte asupra mediului care trebuie evaluate și gestionate, inclusiv în privința pulberilor, zgomotului, vibrațiilor, apei, solului și biodiversității. Stabilirea măsurilor concrete de prevenire și reducere a impactului va depinde de evaluările tehnice și de mediu aferente procedurilor de autorizare.

Referendumul de la Rășinari și etapele de autorizare

Referendumul local programat pentru 8 noiembrie 2026, prin care locuitorii din Rășinari sunt chemați să se pronunțe asupra exploatărilor miniere, are loc înainte ca proiectul să ajungă la etapa consultării publice oficiale din procedura de evaluare a impactului asupra mediului, potrivit companiei.

Radu Petrescu afirmă că MPI Magnesium respectă dreptul comunității de a-și exprima poziția și că va analiza rezultatul consultării. În același timp, reprezentanții săi consideră important ca proiectul să fie discutat pe baza caracteristicilor tehnice reale și a documentațiilor care vor fi puse la dispoziția publicului în cadrul procedurilor legale.

În prezent, compania așteaptă eliberarea certificatului de urbanism necesar continuării etapelor administrative pentru cariera Valea Dobra. Documentul nu reprezintă o autorizație de exploatare și nici o aprobare de mediu, ci stabilește regimul urbanistic al amplasamentului și lista avizelor și aprobărilor necesare pentru continuarea procesului de autorizare.

După obținerea certificatului, compania intenționează să inițieze procedura de evaluare a impactului asupra mediului, derulată de Direcția Județeană de Mediu Sibiu. Aceasta va presupune analizarea documentațiilor tehnice, evaluarea efectelor potențiale, stabilirea măsurilor de protecție și organizarea etapelor de informare și consultare publică prevăzute de lege.

Radu Petrescu precizează că nici proiectul carierei, nici viitoarea uzină nu au parcurs până în prezent etapele de evaluare și consultare publică aferente autorizărilor de mediu.

Compania arată, totodată, că respingerea de către autoritățile locale din Săliște a concesionării terenului avut în vedere pentru uzină a intervenit înainte ca proiectul industrial să ajungă la evaluarea oficială de mediu pentru acel amplasament. În prezent, alternativele pentru viitoarea unitate de procesare sunt analizate în județul Sibiu.

Tehnologia de procesare și măsurile de protecție a mediului

Viitoarea uzină ar urma să transforme materia primă în produse pe bază de magneziu. Potrivit conceptului tehnologic prezentat de companie, procesul de extracție a compușilor de magneziu ar utiliza acid clorhidric, urmat de etape de purificare și recuperare a reactivilor.

„În prima etapă, obiectivul industrial este obținerea oxidului și hidroxidului de magneziu. Conceptul prevede recircularea apei, recuperarea și reutilizarea reactivilor, precum și sisteme de tratare și control al emisiilor”, spune reprezentantul MPI Magnesium.

Acesta subliniază însă că riscurile asociate uzinei nu pot fi evaluate complet înainte de stabilirea amplasamentului, definitivarea tehnologiei și realizarea studiilor de mediu. Consumul de apă, emisiile, utilizarea substanțelor chimice, riscurile de accident și măsurile de protecție vor trebui analizate în cadrul procedurilor aplicabile viitoarei unități industriale.

În ceea ce privește cariera de la Rășinari, compania precizează că activitățile propuse sunt de natură minieră și mecanică, fără procesare chimică la amplasament.

Finanțarea proiectului și impactul economic

Dezvoltarea MPI Magnesium a fost finanțată până în prezent din fonduri proprii, iar proiectul a obținut și finanțare pentru cercetare și dezvoltare de la EIT RawMaterials, organizație europeană specializată în susținerea inovării în domeniul materiilor prime.

Pentru etapele următoare, compania are în vedere combinarea resurselor proprii cu finanțarea bancară, în funcție de necesarul fiecărei componente și de calendarul de autorizare și implementare.

Proiectul beneficiază de experiența unor companii românești afiliate – Electromontaj, Emfor, Iproeb și Electrotehnica EM –, parte din Grup EM, cu activități în infrastructură energetică, construcții, inginerie și producție industrială. Potrivit datelor furnizate de companie, societățile din grup au realizat în 2025 o cifră de afaceri cumulată de peste 250 de milioane de euro și aveau peste 1.650 de angajați.

În privința ocupării forței de muncă, MPI Magnesium estimează aproximativ 25 de posturi directe la cariera Valea Dobra și peste 75 la viitoarea uzină. Acestea ar urma să acopere activități de extracție, operare a echipamentelor, transport, mentenanță, inginerie, automatizări, laborator și control al calității. Compania afirmă că își dorește ca locuitorii din Rășinari și din localitățile învecinate să beneficieze de oportunitățile de angajare, în funcție de calificările necesare, inclusiv prin posibile programe de pregătire profesională.

Separat de taxele, impozitele și redevențele legale, compania a anunțat un angajament voluntar de finanțare a unor proiecte de interes comunitar în Rășinari. Propunerea prezentată public prevede alocarea a 500.000 de euro anual începând din 2027 și a unui milion de euro anual începând din 2030, în condițiile unui calendar și ale unui mecanism de implementare care urmează să fie convenite. Finanțarea ar viza proiecte comunitare stabilite împreună cu administrația locală, nu transferuri necondiționate către bugetul comunei.

Un proiect cu miză pentru industria europeană a magneziului

MPI Magnesium își justifică investiția și prin oportunitatea dezvoltării unor capacități europene de procesare a materiilor prime critice. Potrivit datelor prezentate de Petrescu pentru MEDIAFAX, Uniunea Europeană depinde în proporție de aproximativ 97% de China pentru aprovizionarea cu magneziu, o vulnerabilitate pentru industrii precum cea auto, aerospațială, de apărare și pentru sectoarele tehnologiilor avansate.

Proiectul este asociat și programului european de cercetare și dezvoltare SUSMg2, coordonat de MPI, care vizează un procedeu tehnologic cu emisii reduse de CO₂ și cu potențialul de a contribui la acoperirea unei părți semnificative din necesarul european de magneziu metalic. Acest potențial depinde de dezvoltarea și validarea tehnologiei, precum și de implementarea industrială.

Compania consideră că investiția poate contribui la obiectivele europene de consolidare a capacităților proprii de extracție și procesare, în contextul Regulamentului privind materiile prime critice, și că România are oportunitatea de a participa la acest proces prin dezvoltarea unor capacități de producție și cercetare.

În același timp, reprezentantul MPI Magnesium susține că opoziția față de proiect trebuie analizată în raport cu informațiile tehnice disponibile și cu stadiul efectiv al autorizării. Compania afirmă că respectă dreptul organizațiilor neguvernamentale de a solicita informații, de a formula obiecții și de a contesta acte administrative în condițiile legii, dar consideră important ca eventualele riscuri să fie evaluate pe baza studiilor și a datelor verificabile.

Pentru cariera de la Rășinari, următoarele etape vizează evaluarea de mediu, consultarea publică și obținerea aprobărilor necesare, compania având ca scenariu începerea activităților miniere spre sfârșitul anului 2027. Pentru uzină, scenariul de dezvoltare prevede începerea construcției în 2028 și debutul activităților industriale în 2030, în funcție de stabilirea amplasamentului, autorizare și implementarea investiției.

De la război politic la comunitate

Președintele PSD Sibiu, deputatul Bogdan Trif, a spus în spațiul public că a discutat cu Nicu Streza, consilierul PSD din Consiliul Local al Comunei Rășinari, despre opoziția față de aceste „acțiuni de distrugere a Mărginimii Sibiului”.

„Mărginimea Sibiului este cunoscută în toată țara și este cunoscută în lume pentru frumusețile de aici, frumusețea naturii”, spune Trif.

Acesta spune că turiștii și obiceiul oieritului de pe dealurile Rășinariului vor dispărea dacă zona devine minieră.

„Atunci trebuie să alegem ce vrem, să ne păstrăm tradițiile și frumusețea locului sau vrem să introducem un nou mod de industrie în Mărginimea Sibiului, o industrie poluatoare. Clar că, din punctul meu de vedere, este pentru oricine, pentru orice om cu scaun la cap, este ușor de ales. Trebuie să ne păstrăm și să ne ducem tradițiile mai departe”, mai spune Trif.

Fost ministru al Turismului, Trif amintește că, în urmă cu doar patru ani, comuna Rășinari a fost declarată model de bune practici pentru turism, pentru ecoturism.

„De când se au aflat de proiectul ăsta, pensiunile de pe Valea Ștezii nu au mai avut niciun turist. Sunt toate de vânzare. Toate de vânzare. Ce vor să facă ei că zic că propun o gondolă? Păi nu știu ce vânt e aici. Când începe să bată vântul aici, s-a dus cu gondola… Și pe unde o să treacă camioanele? Prin Rășinari or să treacă. Uite pe acolo, pe drumul ăla și pe centura Sibiului, care o să o facă, care insistă foarte tare, o să o facă pe aici, pe la noi. Nu sunt împotriva centurii, dar sunt împotriva traseului, care vine până aici aproape și ne strică tot arealul”, spune Nicu Streza.

Acesta îi acuză pe reprezentanții PNL că susțin proiectul, spunând că această inițiativă a fost aprobată în timpul guvernului condus de Ilie Bolojan. Tocmai de aceea, el cere acum tuturor parlamentarilor, dar și conducerii Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean (PNL), să lupte pentru „binele sibienilor”, respectiv pentru respingerea proiectului minier.

De cealaltă parte, primarul Rășinariului nu s-a poziționat în tot acest scandal nici pro, nici contra proiectului minier. Bogdan Bucur (PNL) a avut o atitudine rezervată.

Edilul a subliniat că sunt greu de estimat beneficiile pentru comunitate. Deși ar putea exista venituri la bugetul local din concesionare și exploatare, impactul economic nu este clar.

„Nu pot să îmi exprim o părere categorică, pentru că nu cunosc toate datele proiectului. Avem un turism bine dezvoltat în localitate și ar putea apărea deranj. Pe de altă parte, din concesionare vor intra bani din exploatările miniere, dar nu cred că va avea un efect financiar major asupra comunei”, a spus primarul, într-un interviu acordat publicației Ora de Sibiu.

Primăria cere retragerea proiectului

De altfel, înaintea referendumului propus pentru data de 8 noiembrie, Primăria Comunei Rășinari a transmis, pe 23 octombrie 2026, o adresă către ANRMPSG, prin care formulează obiecții la proiectul de Hotărâre a Guvernului privind înscrierea zăcământului Valea Dobra în inventarul bunurilor din domeniul public al statului.

Administrația locală, condusă de primarul PNL, Bogdan Bucur, solicită retragerea proiectului în forma actuală și reanalizarea acestuia, precum și clarificarea documentațiilor care au stat la baza elaborării sale și evaluarea efectelor asupra comunității.

Totodată, Primăria cere acces la documentele justificative, organizarea unei dezbateri publice și consultarea efectivă a autorităților locale și a cetățenilor înainte de luarea unei decizii.

Reprezentanții administrației susțin că orice hotărâre cu impact asupra comunei trebuie să se bazeze pe informații clare și verificabile și să respecte principiile transparenței. Primăria anunță că va continua demersurile legale pentru apărarea intereselor comunității din Rășinari.