Retrospectiva retail 2021. Anul în care Lidl a depăşit Kaufland

Comerţul cu dominantă alimentară, o piaţă de 20-22 mld. euro anual, a traversat un an în care s-au petrecut multe, de la schimbări de lider la schimbări de management şi de la investiţii semnificative în deschideri de la zero la tranzacţii.

911 afișări
Imaginea articolului Retrospectiva retail 2021. Anul în care Lidl a depăşit Kaufland

Retrospectiva retail 2021. Cele mai importante zece evenimente din comerţul alimentar. Lidl a depăşit Kaufland

Anul 2021 a adus o schimbare de lider pentru retailul alimentar, astfel că discounterul german Lidl a devenit numărul unu, detronând Kaufland după un deceniu de supremaţie. Totodată, schimbarea are loc la 10 ani de la intrarea oficială a Lidl pe piaţa locală prin preluarea Plus Discount.

Este interesant de remarcat faptul că în cele două decenii şi jumătate de prezenţă a reţelelor străine în comerţul alimentar local, prima poziţie în piaţă a fost deţinută exclusiv de companii germane, mai exact de Metro Cash&Carry, de Kaufland şi acum de Lidl.

Platformele de livrare au intrat în competiţie cu magazinele. FoodPanda, Glovo sau Grovy sunt câteva dintre numele care activează pe piaţa de livrări la domiciliu din România, un segment în continuă dezvoltare, atât ca vânzări, cât şi ca numărul de jucători. Ce este interesant însă la acest segment este că platformele erau iniţial un intermediar între retaileri şi consumatori – oferind doar servicii de livrare -, pe când acum şi-au deschis propriile dark store-uri (magazine fără acces pentru clienţi, ce sunt folosite ca centre de livrare). Astfel intră şi ele însele în retail direct.

Timpul suplimentar petrecut acasă, lipsa libertăţii de mişcare şi un stil de viaţă tot mai comod au dus la o accelerare a vânzării de preparate ready-to-x (ready-to-heat, ready-to-eat). Mai mult, acestea sunt preconizate să îşi continue expansiunea începută acum câţiva ani. Tocmai de aceea, se poate remarca pe de-o parte creşterea suprafeţei la raft pentru astfel de articole, iar pe de alta o dezvoltare a numărului de jucători din segment. Mai exact, atât producătorii de alimente, cât şi lanţurile de restaurante mizează pe apetitul românilor pentru produsele gata sau semi-preparate. Retailerii nu ratează nici ei şansa să câştige vânzări, lansând propriile mărci private pe segment.

Vânzările de produse ready-meals erau aşteptate să sară de 400 mil. lei în 2021, după o creştere de 13% faţă de anul anterior, potrivit estimărilor companiei de cercetare de piaţă Euromonitor de la începutul anului. În acest context, piaţa s-a dublat în cinci ani şi este de trei ori mai mare în 2021 faţă de 2015.

Produsele care vin din China – de la pahare de carton la periuţe de dinţi – s-au scumpit şi cu 20-25% faţă de anul trecut. Preţul făinii a crescut cu 20-30% de la începutul anului pentru unii procesatori, în timp ce pâinea s-a scumpit şi ea faţă de 2020, totul într-un an cu producţie record la grâu. Iar aceste creşteri sunt alimentate şi de o explozie a preţurilor la energie.

În România, vânzările de bunuri de larg consum (FMCG) cresc cu 29% în mediul online faţă de 6% în magazinele fizice, arată un studiu al companiei de cercetare de piaţă NielsenIQ. Studiul NielsenIQ vine în contextul în care comerţul online de orice fel a luat avânt în ultimii doi ani marcaţi de pandemia de COVID-19. Deşi acest canal era important deja în unele segmente ale comerţului, în timpul crizei sanitare el a devenit vital în toată piaţa, inclusiv în ceea ce priveşte vânzarea de bunuri de larg consum. Acesta era segmentul unde comerţul virtual avea cea mai mică pondere. În pandemie însă, el a crescut accelerat, inclusiv în România, unde a depăşit 1%.

În total, în comerţul modern din România, sunt peste 1.200 de case de marcat de tip self-checkout, iar cifrele continuă să crească. Primele astfel de produse au fost instalate în urmă cu circa patru ani, însă dezvoltarea accelerată a adus-o pandemia, eveniment care i-a făcut pe oameni dornici să interacţioneze cât mai puţin şi să petreacă un timp cât mai scurt la shopping.

Cele mai multe reţele de comerţ modern din România şi-au continuat dezvoltarea în 2021, astfel fiind deschise aproape 400 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount sau proximitate noi. În total, jucătorii străini au scos din buzunare circa 1 mld. euro pentru investiţii, arată estimările ZF pe baza datelor oferite de companii. Este vorba de bani ce au mers atât către deschideri de magazine şi remodelări ale unor unităţi deja existente, cât şi către achiziţii de terenuri sau construcţia de depozite noi. Grupul german Kaufland a avut în 2021 un buget de investiţii pentru România de peste 375 mil. euro, acesta fiind un nivel record pentru cei 16 ani de prezenţă. Spre comparaţie, anul trecut nemţii au investit circa 300 mil. euro, iar în 2019 suma a fost de 200 mil. euro.

În mediul urban din România mai există astăzi doar 18.000 de chioşcuri, magazine alimentare mici şi mari, brutării sau patiserii, mai exact acele unităţi care alcătuiesc comerţul tradiţional. Numărul lor a scăzut cu peste 30% în perioada 2017-2021, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Market Vector.

În ceea ce priveşte magazine alimentare antreprenoriale din mediul urban, acestea se luptă cu marile reţele care se extind în principal tot în oraşele mici şi mari ale României. Momentan, cu adevărat, dintre jucătorii din comerţul modern, doar Profi a mers în rural. În rest, acesta a rămas terenul de luptă al comerţului tradiţional.

În acest context, în mediul urban, densitatea a scăzut în ceea ce priveşte magazinele alimentare mici şi mari, brutăriile sau patiseriile, la doar două unităţi per mia de locuitori.

Cea mai mică densitate este în oraşele principale şi cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, în frunte cu Bucureştiul, urmat de Timişoara, Cluj sau Iaşi, unde sunt şi cele mai multe magazine moderne. Totuşi, în termeni de univers şi vânzări, Capitala e lider. Explicaţia e însă simplă, acesta este cel mai mare oraş al ţării, atât ca număr de locuitori, cât şi ca suprafaţă, aşa că e normal ca numărul de magazine tradiţionale – deşi în scădere accelerată - să fie mai mare decât în alte părţi.

Ponderea comerţului tradiţional se află de multă vreme pe un trend descendent, dar rămâne una dintre cele mai mari din Europa (circa 30%). Analiştii spun că în România comerţul tradiţional nu va dispărea, ci va rămâne undeva la o cotă de piaţă de 20%.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici