Prima pagină » Economic » „Riscăm să plătim mai mult”. Ministrul Finanțelor explică de ce România continuă să se împrumute

„Riscăm să plătim mai mult”. Ministrul Finanțelor explică de ce România continuă să se împrumute

România continuă să se împrumute pentru a rambursa datoriile ajunse la scadență, chiar dacă deficitul bugetar scade. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că pierderea încrederii investitorilor ar putea crește costurile finanțării.
„Riscăm să plătim mai mult”. Ministrul Finanțelor explică de ce România continuă să se împrumute
Sursa foto: ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO

Nazare anunță că necesarul brut de finanțare al României ar urma să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, până la 248 de miliarde de lei. Estimarea are la bază atât reducerea deficitului bugetar, cât și faptul că anul viitor vor ajunge la scadență mai puține împrumuturi decât în anii precedenți.

„Pentru a păstra direcția, avem nevoie de un buget credibil pentru 2027 și de disciplină în cheltuirea banilor publici”, a transmis Nazare, miercuri, pe Facebook.

Peste jumătate din necesarul de finanțare din 2026 merge către plata datoriilor vechi

În 2026, necesarul total de finanțare al statului este de aproximativ 279 de miliarde de lei. Din această sumă, circa 130 de miliarde de lei, reprezentând 47%, acoperă deficitul bugetar, în timp ce alte 149 de miliarde de lei, aproximativ 53%, sunt destinate rambursării împrumuturilor contractate în anii anteriori, potrivit ministrului Finanțelor.

„Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din sumele pe care statul trebuie să le plătească în 2026 sunt destinate plății datoriilor vechi”, explică ministrul.

Cele 149 de miliarde de lei care trebuie rambursate în acest an provin din împrumuturi contractate în mai mulți ani: 47,4 miliarde de lei din 2025, 23,4 miliarde de lei din 2024, 24,1 miliarde de lei din 2023, 5,1 miliarde de lei din 2022 și 49 de miliarde de lei din perioada anterioară anului 2022.

Aproape 71 de miliarde de lei, adică aproximativ 48% din totalul datoriilor ajunse la scadență în 2026, provin din împrumuturile contractate în 2024 și 2025. Dintre acestea, peste 35 de miliarde de lei au fost atrase în primul semestru din 2025.

Nazare susține că, în acea perioadă, „deteriorarea perspectivelor de rating, incertitudinea politică și dezechilibrele fiscale au restrâns opțiunile de finanțare ale României”. Statul a apelat într-o măsură mai mare la împrumuturi pe termen scurt, care au acoperit necesitățile de atunci, dar au concentrat obligațiile de rambursare în 2026.

De ce continuă statul să se împrumute chiar dacă reduce deficitul

Ministrul Finanțelor explică faptul că România continuă să contracteze împrumuturi și pentru a rambursa datoriile ajunse la scadență. Acest mecanism este cunoscut drept „rostogolirea datoriei” și presupune înlocuirea împrumuturilor vechi cu unele noi.

„Nu crește, în sine, suma datorată, dar dobânda și termenul noului împrumut depind de condițiile din piață”, precizează Alexandru Nazare.

Acesta atrage atenția că presiunea dobânzilor din 2026 nu este determinată exclusiv de finanțarea deficitului din acest an, ci și de costurile datoriei acumulate anterior. Refinanțarea împrumuturilor la dobânzi mai ridicate poate majora cheltuielile bugetare în perioada următoare.

„Mai mult, dacă pierdem încrederea investitorilor, riscăm să plătim mai mult la rostogolirea datoriei și să împovărăm și mai mult bugetele viitoare”, avertizează ministrul.

Nazare: Bugetul din 2027 trebuie să aibă venituri realiste și cheltuieli acoperite

Pentru anul viitor, ministrul consideră necesară o construcție bugetară bazată pe venituri realiste, cheltuieli care au acoperire și investiții prioritizate în funcție de efectul lor asupra economiei.

Potrivit acestuia, continuitatea reducerii deficitului și credibilitatea bugetului sunt importante și în evaluările agențiilor de rating, iar respectarea angajamentelor asumate poate contribui la protejarea ratingului României și la reducerea costurilor de finanțare.

Estimarea de 248 de miliarde de lei pentru necesarul de finanțare din 2027 nu este însă una finală. Aceasta urmează să fie corelată cu închiderea execuției și implementarea planului de finanțare din 2026, precum și cu forma finală a bugetului pentru anul viitor.

Alexandru Nazare susține că limitarea acumulării de datorii și a costurilor cu dobânzile este importantă inclusiv pentru generațiile viitoare, întrucât împrumuturile contractate în prezent vor fi plătite din bugetele anilor următori.

„Reducerea deficitului înseamnă și protejarea capacității generațiilor următoare de a decide ce construiesc, nu doar ce datorii plătesc”, a conchis ministrul Finanțelor.

Recomandarea video