România ajunge în presa internațională după decizia opririi celui de-al doilea reactor de la Cernavodă

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Associated Press vorbește despre eforturile autorităților române

Astfel, Associated Press notează că centrala de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a României atunci când funcționează la capacitate maximă și folosește apa Dunării pentru răcirea celor două reactoare. Primul reactor a fost oprit la sfârșitul lunii iulie din cauza scăderii nivelului fluviului.

Autoritățile române au făcut eforturi fără precedent pentru a evita oprirea celui de-al doilea reactor. Săptămâna trecută, România a început scufundarea a patru barje încărcate cu piatră în apropierea Canalului Bala, după ce armata a intervenit în zonă prin detonări controlate. Barjele urmau să creeze o barieră subacvatică și să redirecționeze apa către albia principală a Dunării și spre Cernavodă, mai arată Associated Press.

Măsurile nu au fost însă suficiente, iar nivelul Dunării a coborât sub pragul necesar pentru menținerea reactorului în funcțiune.

Situația României, comparată cu cea din Ungaria

Associated Press face și o paralelă cu Ungaria, unde autoritățile pregătesc măsuri pentru creșterea nivelului Dunării, inclusiv scufundarea unor barje și construirea unui prag de fund, pentru a menține în funcțiune centrala nucleară de la Paks. Centrala se află în pragul unei opriri pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare.

Bloomberg relatează că România își oprește singura centrală nucleară, în timp ce Ungaria încearcă să-și salveze propria centrală, pe fondul secetei persistente care reduce debitul Dunării și afectează răcirea reactoarelor.

Bloomberg amintește că este prima oprire din 2003

Potrivit Bloomberg, oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă ar face ca centrala, cu o capacitate de 1.400 MW, să fie oprită complet pentru prima dată din 2003 din cauza secetei. Primul reactor a fost oprit la sfârșitul lunii iulie.

Valurile de căldură și lipsa aproape totală a precipitațiilor au dus la scăderea nivelului lacurilor și râurilor, au afectat traficul pe căile navigabile și au pus presiune pe sistemele energetice din Europa, cele mai severe probleme fiind înregistrate în partea de est a continentului, notează Bloomberg.

Reuters relatează despre „starea de urgență”

Potrivit Reuters, cele două reactoare ale centralei au câte 706 MW și asigură împreună aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Reuters notează că România a instituit stare de urgență în sectorul energetic pe toată durata lunii august și a cerut companiilor și populației să reducă voluntar consumul în orele de vârf, seara.

Ministerul Energiei a repornit o centrală pe lignit cu o capacitate de 330 MW și se bazează, de asemenea, pe producția eoliană mai mare și pe energia hidro, în funcție de cantitatea de apă disponibilă în lacurile de acumulare. Cererea de energie în orele de vârf este estimată să fie mai redusă datorită temperaturilor ușor mai scăzute.

România are o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW pentru importurile de energie electrică, scrie Reuters care citează datele transmise de ministerul român al Energiei. Guvernul a pregătit și un mecanism pentru întreruperea etapizată a alimentării cu energie a consumatorilor industriali, cu notificare prealabilă, dacă situația o va impune, notează agenția de presă.

Reuters amintește că autoritățile au încercat să evite oprirea reactorului prin măsuri fără precedent, inclusiv detonarea unei formațiuni de roci, dragarea albiei Dunării și scufundarea unor barje încărcate cu piatră pentru redirecționarea fluxului de apă în zona centralei.