România importă 77% din necesarul de petrol, dar este a doua țară europeană cel mai puțin dependentă de importuri. Ce arată datele Eurostat

Datele Eurostat pentru 2024, citate de Euronews, arată că România avea o dependență de importurile de petrol de 77%. Procentul este ridicat, dar plasează țara mult mai bine decât multe dintre marile economii europene.

Doar Danemarca avea o dependență mai redusă, de 58,1%. România era urmată de Ungaria, cu 83,5%, în timp ce Italia ajungea la 89,8%, Germania la 96,9%, iar Franța la 99,8%.

Diferența importantă este între cantitatea de petrol importată și ponderea necesarului acoperită din exterior. O țară poate importa volume mari și, în același timp, să aibă o dependență relativ mai mică dacă dispune de producție internă. România se află exact în această situație.

Cât de mult contează petrolul din import

La nivelul Uniunii Europene, dependența este mult mai pronunțată. În 2024, UE a importat 471,3 milioane de tone de țiței, în timp ce producția internă a fost de numai 15,5 milioane de tone. Rata generală de dependență de importuri a ajuns la 96,6%.

Cele mai mari volume de petrol și produse petroliere au intrat în Țările de Jos, cu 138,3 milioane de tone, urmate de Germania, cu 117,8 milioane, Spania, cu 85,8 milioane, Franța, cu 82,4 milioane, și Italia, cu 73,3 milioane de tone.

Clasamentul trebuie însă privit cu atenție. Țările de Jos sunt un important centru de rafinare și reexport, astfel că o parte considerabilă din petrolul care intră în porturile olandeze este ulterior trimisă către alte state europene.

România este vulnerabilă la preț, chiar dacă nu este în topul dependenței

Poziția României nu înseamnă că scumpirea petrolului nu se poate transmite rapid în economie. Aproximativ 77% din necesarul de petrol era acoperit prin importuri în 2024, potrivit datelor prezentate de Euronews. În plus, datele INS obținute de Mediafax arată că, în 2025, România a importat aproximativ 8,9 milioane de tone de petrol, dintr-un consum de circa 11,4 milioane de tone.

Kazahstanul este principala sursă externă. În primele patru luni din 2026, țițeiul importat a reprezentat aproximativ 72,8% din totalul resurselor României, potrivit datelor INS citate de Mediafax. Aici apare un risc diferit: România nu este atât de dependentă de importuri precum alte state europene, dar este puternic dependentă de anumite rute și furnizori.

De ce contează acum Strâmtoarea Ormuz

Prețul petrolului Brent a depășit 100 de dolari pe baril după noile atacuri asupra transporturilor din zona Strâmtorii Ormuz. Euronews notează că petrolul este deja cu 65,7% mai scump decât la sfârșitul lui 2025.

Efectul nu se oprește la petrol. Aproape două treimi din petrolul consumat în UE este folosit pentru transport, iar scumpirea țițeiului poate ajunge în prețul motorinei, benzinei, transportului aerian și al mărfurilor.

Pentru România, imaginea este astfel mai nuanțată: țara nu se află printre cele mai dependente economii europene de petrolul din import, dar orice șoc prelungit asupra pieței internaționale sau asupra rutelor de aprovizionare poate ajunge rapid la rafinării și, în cele din urmă, la pompa de carburant.