România își reduce deficitul, dar nu scapă de presiune. Nazare: Urmează evaluarea S&P

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a afirmat luni, într-o postare pe Facebook, că execuția bugetară pe primele șapte luni confirmă „menținerea direcției de reducere a deficitului”, acesta coborând la 2,34% din PIB, de la 3,99% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, deficitul este cu 28,36 miliarde de lei, respectiv cu aproximativ 37%, mai mic decât în 2025.

Potrivit ministrului, veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici, iar investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Peste 71% dintre investiții sunt susținute, potrivit lui Nazare, din fonduri europene și prin PNRR.

Ministrul Finanțelor precizează că, în paralel, au continuat rambursările de TVA către companii, valoarea acestora depășind 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni.

Nazare: Evoluția pozitivă a deficitului nu trebuie interpretată ca o rezolvare a problemei fiscale

În același timp, Nazare a atras atenția asupra faptului că evoluția pozitivă nu înseamnă că problema deficitului este rezolvată și a subliniat că România trebuie să mențină traiectoria de reducere a deficitului până la finalul anului.

„Aceste rezultate arată că disciplina bugetară și investițiile nu sunt obiective incompatibile. Dar aceasta nu înseamnă că problema deficitului este rezolvată. Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția. Cu cât deficitul și necesarul de finanțare se reduc, cu atât putem reduce în timp presiunea asupra costurilor de finanțare”, a explicat Nazare.

Nazare avertizează și asupra modului în care trebuie interpretate datele privind execuția bugetară în lunile următoare. Din august, efectele măsurilor adoptate în vara lui 2025 vor fi anualizate, ceea ce va schimba baza de comparație cu anul precedent.

„În continuare, testul nu mai este doar comparația cu 2025, ci menținerea execuției în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an. Ceea ce vedem la momentul actual este o schimbare clară de direcție în managementul banilor publici. În perioada următoare trebuie să transformăm această stabilizare într-o corecție structurală, printr-o disciplină solidă a cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbția accelerată a fondurilor europene și prioritizarea investițiilor”, a precizat ministrul.

Evaluarea S&P, următorul test pentru România

Un alt test important pentru România va fi, potrivit ministrului Finanțelor, evaluarea agenției de rating S&P.

„Urmează un nou test important pentru România în perioada următoare – evaluarea agenției S&P. Rezultatele execuției sunt un argument important în dialogul cu agențiile de rating, dar nu sunt un motiv de relaxare. Piețele și investitorii analizează atent capacitatea României de a păstra direcția și de a construi un buget credibil pentru 2027. Credibilitatea fiscală se construiește greu și se poate pierde rapid. De aceea, responsabilitatea rămâne obligatorie. Într-o perioadă în care costurile de finanțare rămân ridicate, fiecare pas prin care reducem deficitul într-un mod credibil contează pentru noi toți, pentru companii și pentru întreaga economie”, a conchis Nazare.

România a trecut testele Moody’s și Fitch

La sfârșitul lunii iulie, Agenția de rating Fitch a anunțat ratingul suveran pentru România, respectiv menținerea „BBB minus” (BBB-) cu perspectivă negativă.

Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii raportului dintre datoria publică și PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului, în timp ce calea către rezoluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028, a transmis Fitch.

O săptămână mai târziu, pe 7 august, România a trecut și examenul agenției de rating Moody’s, care a menținut ratingul suveran al României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectiva negativă. Agenția spune însă că România a făcut progrese peste așteptări în reducerea deficitului, iar consolidarea fiscală din prima jumătate a anului a depășit atât estimările Moody’s, cât și propriile ținte ale Guvernului.