România paradoxului: De ce sunt peste 3 milioane de români la muncă în străinătate, dar numai 134 de companii româneşti au investiţii străine în afară

România înregistrează paradoxuri şi în domeniul investiţiilor: Investiţiile străine în ţara noastră au fost la finalul lui 2016 de 67 mld. de euro (sold), în schimb investiţiile companiilor româneşti în afară sunt la nivelul sutelor de mii de euro, scrie Cristian Hoştiuc într-un editorial ZF.

1109 afişări
Imaginea articolului România paradoxului: De ce sunt peste 3 milioane de români la muncă în străinătate, dar numai 134 de companii româneşti au investiţii străine în afară

România paradoxului: De ce sunt peste 3 milioane de români la muncă în străinătate, dar numai 134 de companii româneşti au investiţii străine în afară (Imagine: zdnet.com)

România este la extreme: are peste 3 milioane de români la muncă în afară, în toată lumea, cea mai mare comunitate din est în Europa, dar are numai 134 de companii româneşti (deţinute de antreprenori) cu investiţii străine în afară, conform unui studiu al BNR pe datele de la finalul lui 2015.

Ca o comparaţia, Ungaria are în România 13.000 de companii.

Investiţiile străine în România au fost la finalul lui 2016 de 67 mld. de euro (sold), în schimb investiţiile companiilor româneşti în afară sunt la nivelul sutelor de mii de euro.

De asemenea, ponderea exporturilor şi a importurilor în PIB, de data asta atât din partea multinaţionalelor cât şi a companiilor româneşti, o măsură a gradului de internaţionalizare, de deschidere şi de competitivitate este de numai 82%, faţă de 95% în cazul Poloniei, 131% în cazul Bulgariei, 160% în cazul Ciprului şi 176% în cazul Ungariei, conform datelor Ghidului Exportatorilor Români publicat de Ministerul Economiei.

Exporturile României de bunuri şi servicii, de 65 mld. de euro la nivelul anului 2015 (54,6 mld. euro bunuri şi 10,4 mld. euro servicii) sunt cele mai mici din regiune raportate la PIB. Bulgaria are o pondere a exporturilor în PIB de 66%, Ungaria de 83%.

Primii 10 exportatori cu capital privat românesc au trimis peste graniţă în 2016 numai 1 mld. de euro, în timp ce primii 10 exportatori din România, numai companii multinaţionale, au avut exporturi de 10 mld. de euro.

Exporturile totale ale României de bunuri (fără servicii), au fost la finalul lui 2016 de 57 mld. euro, numai 34% din PIB. Faţă de perioada Ceauşescu, exporturile sunt de 8-10 ori mai mari, aşa ca o statistică în timp.

Cel mai mare exportator privat românesc, producătorul de mobilă Aramis din Baia Mare controlat de Mihai Iacob şi Marius Şelescu, livrează aproape 90% din ceea ce produce către IKEA. Pe locul 2 este Cerealcom Dolj, deţinut de omul de afaceri Mihai Anghel, care trimite peste graniţă cereale, iar pe locul 3 era Romcab Târgu-Mureş, deţinut de Zoltan Prosszer, companie producătoare de cabluri care a intat în insolvenţă la începutul acestui an.

De ce 3 milioane de români au avut puterea şi determinarea să-şi lăse casele, familiile pentru a merge la muncă în străinătate şi numai 134 de companii româneşti au avut puterea să investească în afară? Unde este fractura?

Ungurii şi polonezii au plecat mai puţini la muncă în afară, în schimb au invadat Europa Centrală şi de Est cu firmele lor, inclusiv economia din România.

O parte dintre antreprenorii români spun că firmele româneşti, că ei, nu au în ADN să iasă în afară, să cucerească alte pieţe, să se bată cu alţii pe teritoriul lor. Preferă să rămână în România, unde cunosc piaţa, unde au relaţiile, unde pot folosi armele interne, birocratice.

Alţii spun că nu au cunoştinţe, knowledge, nu au oameni, nu au bani pe care să-i investeasă, să-i rişte, să-i piardă.

Alţii, bancherii de la Intesa Bank România, Marco Capellini şi Florin Şandor, susţin că antreprenorii români şi firmele româneşti nu au încredere în ele să iasă în afară, cu toate că există pieţe în jurul României mai puţin competitive, unde ar putea să facă faţă.

Dar mai toţi susţin că exporturile şi investiţiile româneşti în afară nu reprezintă o politică de stat pentru România, pentru Palatul Victoria, pentru Palatul Cotroceni, pentru Ministere, pentru Ambasade, pentru reprezentanţii comerciali (pentru cei care sunt interesaţi, ataşaţii comerciali ai statului român în afară, sunt mai nou la Ministerul Mediului de Afaceri, după ce până acum au fost la Ministerul Economiei, iar acum câţiva ani erau la Ministerul de Externe).

Citeşte continuarea editorialului lui Cristian Hostiuc pe ZF.ro.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici