STUDIU: Un român din trei ar lua un credit pentru cumpărarea sau renovarea unei locuinţe/ Bauspar, singura variantă ca să-şi repare casa pentru 54% dintre clienţii băncilor pentru locuinţe

Întrebaţi pentru ce ar intenţiona să facă un împrumut, 36% dintre români ar lua un credit fie pentru cumpărarea unei locuinţe, iar 28% pentru renovarea locuinţei. La polul opus, 16% dintre spanioli ar lua un credit pentru achiziţia unei locuinţe şi 7% ar lua un credit pentru renovarea locuinţei.

În ceea ce priveşte intenţia de accesare a unui credit pentru cumpărarea unei maşini, liderii clasamentului sunt italienii, cu 46%, urmaţi de 43% dintre spanioli. Pe de altă parte şi românii, în proporţie de 33% şi germanii (37%) ar luat un credit pentru cumpărarea unei maşini.

Polonezii şi românii sunt mai deschişi către accesarea unui împrumut pentru achiziţia bunurilor de folosinţă îndelungată, mai mult decât media europeană. 23% dintre români şi 25% dintre polonezi s-ar împrumuta pentru achiziţionarea unor bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce numai 11% dintre spanioli s-ar împrumuta pentru acelaşi motiv.

Pe de altă parte, polonezii nu intenţionează să facă împrumuturi pentru a plăti o datorie (numai 3% ar face asta), în timp ce spaniolii şi italienii (în proporţie de 14%) sunt înclinaţi să ia un împrumut pentru a plăti o datorie. În cazul românilor, numai 7% dintre respondenţi s-ar împrumuta ca stingă o datorie.

Românii sunt cumpătaţi şi când vine vorba despre vacanţe, numai 11% dintre respondenţii studiului s-ar împrumuta pentru a plăti o vacanţă, în timp ce 16% dintre spanioli s-ar împrumuta pentru a pleca în vacanţa dorită.

Studiul a fost implementat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, de 1.000 de persoane şi s-a desfăşurat în perioada 19 - 26 octombrie 2016.

Bauspar, singura variantă pentru 54% dintre clienţii băncilor pentru locuinţe ca să-şi repare casa

Majoritatea clienţilor Bauspar (sistemul de economisire-creditare) care au economisit pe o perioadă de cinci ani sunt la limita sărăciei si au venituri extrem de modeste, se arată într-un studiu realizat de IRSOP pentru Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR).

Unul din trei clienţi au răspuns că nu au apelat la credit până acum pentru că nu puteau face faţă ratelor unui credit, se arată în sondaj IRSOP, efectuat pe un eşantion de 1.040 de clienţi ai celor două bănci de economisire-creditare care au economisit timp de 5 ani, dar nu au apelat până în prezent la un credit. Eşantionul este reprezentativ şi are o marjă de eroare de maximum +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.

Orice persoană care are probleme locative se află în condiţii de risc social, iar 84% dintre respondenti declara ca au probleme cu locuinţa proprie. În esenţă, indicatorii materiali şi subiectivi de sărăcie arată că segmente largi ale clienţilor Bauspar (sistemul economisire-creditare) au de fapt nevoie de protecţie socială, iar în condiţiile dificile în care trăiesc, opţiunea lor pentru produsul Bauspar nu are altă motivaţie decât dorinţa de a-şi îmbunătăţi conditiile de locuit. Întrucât vorbim despre familii cu risc social şi locativ, prima de stat este un instrument guvernamental care încurajează economisirea, în rândul persoanelor cu resurse limitate în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de locuit, se arată în studiul IRSOP.

Cercetarea efectuata de IRSOP mai arată că, deşi nu au luat încă un credit pentru locuinţă, 78% din clienţi au folosit fondurile economisite si prima de stat pentru îmbunătăţirea conditiilor de locuit. De fapt, s-a dovedit că, clienţii Bauspar au acelasi comportament, fie ca iau sau nu credit - fondurile economisite sunt utilizate in principal pentru modernizarea sau renovarea locuintei.

Studiul IRSOP (la care au participat clienţii băncilor de economisire-creditare care au economisit timp de 5 ani şi nu au apelat până în prezent la un credit) relevă însă şi alte date despre riscurile materiale cu care se confruntă - clienţii Bauspar:

- Aproape jumătate din totalul gospodăriilor şi aproape două treimi din persoanele care au peste 60 de ani trăiesc cu un venit total de sub 3.000 lei (mai mic decât venitul mediu lunar pe o gospodărie din România de azi: 3.085 lei);

- Aproape jumătate (43%) trăiesc în zone rurale sau în oraşe mici cu opurtunitati financiare si de locuri de munca mai reduse;

- Mai mult de jumătate (54%) consideră că posibilităţile lor financiare sunt mai mici decât costurile de îmbunătăţire a locuinţei.

- 84% dintre acestia au cel puţin o problemă cu locuinţa;

- Unul din trei clienţi crede că n-ar putea face faţă ratelor unui credit (29%).

“Dimensiunea unui credit mediu este de opt-nouă ori mai mare decât cea a unui depozit. De aceea, este nevoie de opt-nouă clienţi pentru a susţine un credit acordat”, a declarat, luni, Lucian Anghel, preşedinte al BCR Locuinţe şi preşedintele executiv al Asociaţiei Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR).

Reamintim că, sistemul de economisire-creditare din România este în continuare blocat după ce Curtea de Conturi, în urma unui control, a constatat „acordarea nelegală a primei de stat pentru clienţi persoane fizice - copii minori care nu erau îndreptăţiţi să primească această primă de stat, prin încheierea de contracte de economisire - creditare cu părinţii acestora în calitate de reprezentanţi legali”.

Anghel spune că proiectul de lege ce vizează sistemul de economisire-creditare din România şi care este aşteptat atât de băncile pentru locuinţe, cât şi de populaţie, a fost aprobat de Senat şi a intrat în Camera Deputaţilor, care este camera decizională.

“Aşteptăm să se clarifice legea pentru a putea restarta sistemul. Discutăm de sute de mii de români care sunt implicate în acest sistem. În prezent, nu se semnează noi contracte, dar acordăm credite clienţilor existenţi . Prima Casă a ajutat mulţi români să îşi îmbunătăţească situaţia locative, dar nu ne putem baza pe un singur sistem”, a spus Anghel.

Iar, Aurelia Cionga, preşedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinţe şi preşedinte al ABDLR a prezentat, pe scurt, situaţia locuinţelor din România: “În ţara noastră sunt circa două milioane de case de chirpici şi trei milioane de apartamente construite înainte de 1989”.

Sistemul Bauspar a avut un aport deosebit la reconstructia Germaniei si a alor tari din Europa, dupa al doilea razboi mondial. Sistemul de economisire-creditare a oferit un cadru instituţional pentru a ajuta într-o perioadă în care resursele financiare erau limitate sau foarte scumpe. Băncile de locuinţe oferă credite ipotecare sigure, restricţionează dobânzile şi împart riscurile.
Principiile fundamentale ale sistemului de economisire-creditare sunt simple. Întâi clientul Bauspar economiseşte, apoi banca acordă credite pentru domeniul locativ din fondul economisit de ceilalţi participanţi la sistem acelor clienţi care îşi doresc acest lucru şi care sunt eligibili. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că bancile pentru locuinţe din Austria şi Germania au avut si au un rol cheie în calitatea conditiilor de locuit.
Un sistem Bauspar bine dezvoltat contribuie la stabilitatea economică datorită modelului de afaceri anti-ciclic. Funcţia de stabilizare s-a demonstrat din nou în cadrul crizei financiare mondiale din 2007 - 2008. În timp ce alţi creditori erau îngrijoraţi cu privire la lipsa de fonduri sau de problemele privind împrumuturile în altă valută, băncile de locuinţe au putut oferi împrumuturi clienţilor.

Sistemul Bauspar reprezintă un element important al sistemului financiar. Economiilor emergente le este recomandat să susţină dezvoltarea şi extinderea unui astfel de sistem. Elemente importante pentru susţinerea acestora sunt reprezentate de accesibilitatea sistemului Bauspar pentru toate segmentele de populaţie, inclusiv pentru cei cu venituri medii sau sub-medii, precum şi faptul că guvernul oferă prima de la stat de 25% din depunerile anuale, dar nu mai mult de echivalentul in lei a 250 de euro, iar această primă este acordată cetăţenilor români, indiferent de vârstă, conform prevederilor legale.

Citeşte şi: Comisarul european Corina Creţu: Reconstrucţia în urma dezastrelor naturale va fi finanţată în proporţie de 95% din fonduri europene

Citeşte şi: Generaţiile viitoare ar putea suferi cea mai mare criză: pensiile, bomba cu ceas pentru economiile dezvoltate. Lipsesc 400.000 de miliarde dolari

Citeşte şi: Sindicaliştii şi reprezentanţii ROMATSA se întâlnesc cu ministrul Transporturilor

Citeşte şi: De ce ar putea intra America într-un război comercial cu Germania. Semnele care prevestesc fragmentarea comerţului global şi a lumii