Ungaria rămâne fără opţiuni de stimulare a creşterii economice

Preţurile alimentelor din Ungaria au scăzut cu 20% într-un an mulţu­mită reducerii marjelor de profit ale magazinelor de retail impuse de guvern, iar produsele din farmacii s-au ieftinit cu aproape 27%, a declarat recent un secretar de stat maghiar. Politicianul a iden­tificat şi sursa „răului“. Potrivit acestuia, creşte­rile rapide de preţuri de la începutul anului s-au datorat retailerilor multinaţionali care profită de „marjele de profit excesive“.

Ca exemple, el a menţionat săpunul de vase, detergentul pentru rufe şi gelul de duş, la care marjele de retail depăşesc 30%. Pentru maghiari, vestea cu ieftinirile ar trebui să fie una bună. Totuşi, în datele statistice lucrurile arată altfel. În iulie, inflaţia a fost peste aştep­tări, de 4,3%, cu mult peste ţinta de 3%, şi a avut la bază preţurile mari ale alimen­telor, energiei şi serviciilor.

Din cauza presiunilor infla­ţioniste, dar şi a incertitudini­lor geopolitice din regiune şi din lume, banca centrală maghiară a menţinut luna trecută dobânda de referinţă pentru politica monetară la cel mai ridicat nivel din Uniune Europeană, de 6.5%. A fost o decizie luată din pru­denţă. De asemenea, guvernato­rul instituţiei, Mihály Varga, fost mi­nistru şi un om de încredere al premie­rului Viktor Orban, a avertizat asupra riscurilor bugetare, care se suprapun peste o slăbiciune economică prelungită.

Creștere economică slabă, deficit slăbit de cheltuielile politice

Ultimul anunţ făcut de ministrul economiei Márton Nagy îi dă dreptate bancherului-minis­tru şi pune sare suplimentară pe o rană dure­roa­să: deficitul bugetar de anul acesta va fi mai mare decât s-a anticipat, iar creşterea eco­nomică mai slabă decât în ultimul scenariu, şi acela pesimist, al guvernului. Astfel, în loc de un deficit bugetar de 4,1% din PIB, ţinta convenită oficial, Ungaria va avea un deficit de 4,5% din PIB, la el contribuind, printre altele, cheltuielile pre-electorale.

Atac cu drone ucrainene asupra rafinăriei din Riazan și a unui depozit de petrol din Lugansk

Mii de români trăiesc încă în locuințe fără curent, în zone izolate și greu accesibile. Cât ar costa electrificarea tuturor caselor din România

Unii analişti cred că indicatorul se poate duce şi mai sus, la 5% din PIB. Iar creşterea eco­nomică nu va fi de 1%, o estimare a gu­vernului chiar proaspăt redusă de la 2,5%, ci de 0,7%. Ministrul Nagy a ex­pli­cat şi care este vinovatul pen­tru avansul economic atât de slab.

Este vorba de încetinirea economiei europene. Ce va face în aceste condiţii banca centrală, pen­tru ca economia maghiară să nu cadă într-un cerc vicios în care creşterea slabă ali­men­tează deficitul şi invers? Analiştii spun că cel mai probabil instituţia va reduce dobânzile până la finalul anului.

De asemenea, ministrul Nagy a declarat pentru Reuters că Ungaria va păstra încrederea pieţelor şi agenţiilor de rating

Acestea au sub supraveghere calificativul care recomandă ţara pentru investiţii. Ministrul Orban a tot sperat că accelerarea creşterii economice îi va netezi calea spre un nou mandat în alegerile de anul viitor când, spun analiştii, va avea în faţă cea mai puternică opoziţie din ultimul deceniu. El încearcă să atragă alegători cu reduceri mari de taxe pentru familii, credite ieftine pentru cei care-şi cumpără pentru prima dată locuinţă şi cu majorări de pensii care să contrabalanseze efectele inflaţiei încăpăţânate, aşteptată să ajungă la o medie de 4,7% anul acesta.

Inflaţia rămâne „inamicul public“, a spus Nagy. „Nu vrem să riscăm încrederea investito­rilor şi, desigur, nu vrem să riscăm ratingul Ungariei. Nu suntem proşti în sensul ăsta“, a mai spus politicianul pentru Reuters. Cu o altă ocazie, la un summit economic organizat la Veszprém, politicianul le-a promis companiilor reduceri masive de dobânzi. Tot acolo, guver­natorul băncii centrale, Mihály Varga, a expli­cat că economia maghiară a scăzut de şapte ori în ultimele 12 trimestre, ceea ce nu s-a mai în­tâm­plat decât în timpul crizei din 2009. El a mai făcut clar şi că forintul nu mai poate fi sacrificat prin devalorizeare pentru a ajuta exporturile. „De vreme ce importurile reprezintă 70% din PIB, stabilitatea cursului de schimb a forintului este vitală“, a declarat Varga. Ponderea im­portu­rilor în PIB ar explica inflaţia mare din Ungaria. În plus, forintul este cunoscut ca monedă predispusă la deprecieri.

Polonia, în linie dreptă și creștere economică stabilă

În Polonia, cea mai mare economie din regiune, banca centrală a redus în această săptămână dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 4,75%, în condiţiile în care imboldul dat de retragerea inflaţiei la 2,8% în august a cântărit mai mult decât riscurile bugetare. Scăderile de anul acesta totalizează 100 de puncte procentuale.

„Creşterea economică este solidă, dar economia nu se supraîncălzeşte şi nu produce presiuni inflaţioniste adiţionale“, apreciază economiştii de la ING. La domolirea presiunilor inflaţioniste contribuie decizia guvernului de a prelungi măsurile de îngheţare a preţurilor energiei până în trimestrul patru al acestui an. Pe de altă parte, estimarea de deficit bugetar pentru 2025 a fost majorată, de la 6,3% din PIB la 6,9% din PIB. Sunt unii analişti care cred că este probabil ca banca centrală să reducă din nou dobânzile în noiembrie.