Vânzările de cafea în România au scăzut uşor anul trecut, la aproape 420 de milioane de euro

Vânzările de cafea au scăzut uşor anul trecut în România, faţă de 2013, la aproape 420 de milioane de euro, iar consumul a stagnat în ultimii patru ani, potrivit unui studiu PwC.

164 afişări
Imaginea articolului Vânzările de cafea în România au scăzut uşor anul trecut, la aproape 420 de milioane de euro

Vânzările de cafea în România au scăzut uşor anul trecut, la aproape 420 de milioane de euro (Imagine: Shutterstock)

Consumul anual de cafea în România s-a majorat cu o rată anuală de 9% în perioada 2000-2009, pe fondul creşterii economice înregistrate în această perioadă, ceea ce a dublat cantitatea de cafea consumată anual. Începând cu anul 2009, consumul de cafea a resimţit efectele crizei şi a intrat în declin, piaţa contractându-se cu 8% între 2009 şi 2011, după care s-a menţinut la un nivel relativ constant.

În ceea ce priveşte preţurile, PwC remarcă un avans constant, cu 30% în total, în perioada 2009 - 2013.

România se află pe locul 26 în Europa în privinţa consumului mediu de cafea, cu un consum anual per capita de doar 2,3 kg, faţă de media din Uniunea Europeană de 4 kg per capita. Acest lucru este cauzat de preţul ridicat al cafelei raportat la puterea de cumpărare a consumatorilor, dar şi de nivelul taxei pe valoare adăugată şi de menţinerea accizei nearmonizate.

Eliminarea accizei la cafea ar putea conduce la o scădere a preţului cafelei, încurajând astfel consumul şi dezvoltarea pieţei. La nivelul bugetului general consolidat, o astfel de măsură ar avea un impact neutru, scăderea cu 0,2% a veniturilor colectate din accize fiind compensată pe orizontală de celelalte taxe şi impozite colectate ca urmare a creşterii industriei cafelei, potrivit PwC.

"Ţinând cont de corelaţia existentă între preţul cafelei şi consumul de cafea, estimăm că o scădere a preţului prin eliminarea accizei, coroborată cu tendinţa de creştere a venitului disponibil pentru consum, ar putea conduce la o creştere a consumului de cafea şi ar genera un efect de multiplicare şi la nivelul altor sectoare economice. Valoarea estimată a taxelor şi impozitelor suplimentare colectate la bugetul general consolidat ar fi de până la 64 milioane lei", a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Afaceri şi Management, PwC România.

România este unul dintre puţinele state membre ale Uniunii Europene care mai aplică accize la cafea, alături de Danemarca, Germania, Croaţia, Belgia şi Letonia. În toate celelalte 22 de state membre UE cafeaua nu este accizată.

"Din punct de vedere al filozofiei de impozitare, accizele se aplică de regulă asupra unor produse care fie sunt considerate de lux, fie au un impact negativ asupra sănătăţii ori asupra mediului înconjurător. Cafeaua însă nu se încadrează în nici una dintre aceste categorii, fiind un produs alimentar de larg consum, prin urmare menţinerea accizei are exclusiv o motivaţie bugetară. Calculele noastre arată însă că din perspectivă bugetară pentru că eliminarea accizei la cafea ar avea un impact bugetar neutru. De altfel, prin propunerea privind noul Cod Fiscal, autorităţile doresc eliminarea acestei accize nearmonizate, motivul invocat fiind discrepanţa între veniturile la bugetul de stat şi costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităţilor", a precizat Daniel Anghel, Partener, Consultanţă Fiscală, PwC România.

Din perspectivă bugetară, încasările la bugetul de stat din accizele pentru cafea în anul 2013 s-au ridicat la 51,7 milioane lei, adică doar 0,2% din totalul veniturilor din accize, care au însumat 21,1 miliarde lei.

"Resursele umane din cadrul ANAF alocate în prezent pentru colectarea şi administrarea accizelor la cafea ar putea fi redirecţionate către domeniul băuturilor alcoolice şi ţigaretelor, două dintre grupele de produse accizabile care au un aport substanţial în ceea ce priveşte încasările la bugetul de stat şi care se confruntă în prezent cu un grad ridicat de evaziune fiscală, estimată la aproape 2,5 miliarde de lei. Astfel, este de apreciat intensificarea eforturilor de reducere a evaziunii fiscale desfăşurate de autorităţile fiscale întrucât acestea vor duce la îmbunătăţirea mediului de afaceri prin eliminarea concurenţei neloiale din anumite sectoare şi vor aduce la suprafaţă resurse bugetare suplimentare", a spus Anghel.

Astfel, chiar şi o reducere modestă a evaziunii fiscale în aceste domenii, cu 1%, ar putea genera mai mult de 24 milioane lei la bugetul de stat.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici