Locuințele noi din România vor trebui să își producă energie și să reducă dependența de gaz până în 2030

Potrivit reglementărilor privind performanța energetică a clădirilor, adoptate de Uniunea Europeană, toate clădirile noi trebuie să fie „clădiri cu emisii zero” începând cu anul 2030, adică să aibă un consum foarte redus de energie și să nu genereze emisii din combustibili fosili.

Acest lucru pune și România în fața unei schimbări structurale: modelul clasic de locuință încălzită cu gaz, fără producție proprie de energie, nu mai este compatibil cu standardele europene.

Fără interdicție directă, dar cu efect clar

Directivele europene nu interzic explicit centralele pe gaz, însă stabilesc condiții care, în practică, le elimină. O locuință care utilizează combustibili fosili generează emisii și nu poate respecta standardul de „clădire cu emisii zero”.

Cum au evoluat prețurile pe piața energetică după războiul din Orientul Mijlociu. Calculele furnizorilor

Proiectul de OUG pentru declararea crizei pe piața carburanților, publicat de Ministerul Energiei. Cu cât se limitează adaosul și pentru cât timp

În paralel, autoritățile UE încurajează electrificarea consumului și folosirea surselor regenerabile, ceea ce conduce la soluții precum pompele de căldură pentru încălzire și răcire, alimentarea electrică în locul gazului și instalarea de sisteme de producere a energiei la nivelul clădirii sau în apropiere.

Potrivit normelor europene, „eliminarea treptată a combustibililor fosili în clădirile noi și orientarea către electrificare reprezintă un element central al standardelor actuale”.

Clădirile noi, pregătite pentru energia solară

Toate clădirile noi trebuie să fie concepute astfel încât să fie pregătite pentru energie solară, adică să permită instalarea de sisteme fotovoltaice, „acolo unde acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic”.

De asemenea, clădirile noi trebuie să integreze surse de energie regenerabilă, precum panourile solare, acolo unde acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic.

Aceasta nu înseamnă că locuința va fi complet independentă energetic, dar înseamnă că o parte semnificativă din consumul de energie va fi produsă local. Astfel, clădirile urmează să devină tot mai des „prosumatori” – adică își vor produce singure o parte din energia pe care o folosesc și vor putea livra surplusul în rețea.

Clădirile vechi, obligate la renovare

Reglementările europene nu vizează doar clădirile noi, ci și pe cele existente. Acestea vor trebui renovate treptat pentru a consuma mai puțină energie și a reduce emisiile, astfel încât până în 2050 sectorul imobiliar să devină practic fără emisii de carbon.

Acest lucru implică renovarea clădirilor vechi, în special a celor ineficiente energetic, creșterea performanței energetice a locuințelor și spațiilor comerciale, precum și reducerea consumului de energie și a emisiilor în întregul fond construit.

Statele membre, inclusiv România, sunt obligate să elaboreze planuri naționale care să cuprindă obiective pe termen scurt și lung, investiții și politici publice pentru atingerea acestor standarde.

Ce se schimbă în România

Directiva privind performanța energetică a clădirilor, adoptată în aprilie 2024, nu se aplică automat, ci trebuie transpusă în legislația națională. Statele membre au la dispoziție un termen de aproximativ doi ani pentru a introduce noile reguli, respectiv până la 29 mai 2026. Odată introduse în legislația națională, noile reguli vor schimba modul în care sunt proiectate și construite locuințele din România.

În prezent, legislația din România nu impune instalarea panourilor fotovoltaice sau eliminarea gazului pentru locuințele noi, însă noile reguli vor duce, în practică, la utilizarea acestor soluții.

Odată cu transpunerea regulamentelor europene, dezvoltatorii vor fi obligați să respecte standardul de „clădire cu emisii zero”, toate locuințele noi vor trebui să reducă dependența de gaz și să își producă cel puțin o parte din energie. Aceste cerințe vor influența atât modul în care se proiectează locuințele, cât și tehnologiile folosite, dar mai ales costurile, care vor crește, cel mai probabil, în perioada următoare.

Încălzirea tradițională, în contrast cu noile cerințe

În România, însă, încălzirea locuințelor se face în continuare, în multe cazuri, cu lemne, cărbune sau combustibili solizi, inclusiv peleți, ceea ce arată cât de mare este schimbarea impusă de noile cerințe privind reducerea emisiilor.

Schimbare de model

Potrivit standardelor europene, „clădirile devin parte a sistemului energetic, iar rolul prosumatorului va fi esențial în următorii ani”.
Pe termen mediu și lung, locuințele nu vor mai fi doar consumatoare de energie, ci vor avea un rol activ în sistemul energetic: vor produce o parte din energia necesară și vor utiliza surse regenerabile pentru consum propriu.

Transformare ar urma să schimbe nu doar felul în care se construiesc clădirile, ci și modul în care proprietarii își vor gestiona consumul de energie.