12 iulie 2006 - Izbucneşte războiul dintre Israel şi Liban

Principalele părţi implicate în războiul din vara anului 2006 au fost forţele paramilitare Hezbollah şi Forţele de Apărare ale Israelului (IDF).

Conflictul a început pe 12 iulie 2006 şi a continuat până când un armistiţiu mediat de Naţiunile Unite a intrat în vigoare pe 14 august 2006, deşi s-a încheiat oficial pe 8 septembrie 2006, când Israelul a ridicat blocada navală asupra Libanului.

Datorită sprijinului militar iranian fără precedent acordat Hezbollah înainte şi în timpul războiului,  unii analişti îl consideră drept prima confruntare proxy dintre Iran şi Israel, mai degrabă decât o continuare a conflictului arabo-israelian.

Conflictul a fost provocat de atacul transfrontalier al Hezbollah din 2006.

Pe 12 iulie 2006, luptătorii Hezbollah au tras cu rachete asupra oraşelor de frontieră israeliene, ca diversiune pentru un atac cu rachete antitanc asupra a două vehicule blindate Humvee care patrulau partea israeliană a gardului de frontieră. Au rezultat opt soldaţi ucişi şi alţi doi au fost răpiţi de trupele Hezbollah.

Hezbollah a cerut eliberarea prizonierilor libanezi deţinuţi de Israel în schimbul eliberării soldaţilor răpiţi.

Israelul a refuzat şi a răspuns cu atacuri aeriene şi foc de artilerie asupra unor ţinte din Liban, atacând atât ţinte militare Hezbollah, cât şi infrastructura civilă libaneză, inclusiv Aeroportul Internaţional Rafic Hariri din Beirut.

IDF a lansat o invazie terestră în sudul Libanului, iar forţele aviatice şi navale israeliene au impus o blocadă aeriană şi navală.  Hezbollah a lansat apoi mai multe rachete în nordul Israelului şi s-a angajat într-un război de gherilă cu IDF. 

Între 1.191 şi 1.300 de libanezi şi 165 de israelieni au fost ucişi.

Aproximativ un milion de libanezi şi 300.000-500.000 de israelieni au fost strămutaţi. 

Pe 11 august 2006, Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a aprobat în unanimitate Rezoluţia Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite nr. 1701 (UNSCR 1701) în încercarea de a pune capăt ostilităţilor.

Rezoluţia, care a fost aprobată de guvernele libanez şi israelian în zilele următoare, cerea dezarmarea Hezbollah, retragerea IDF din Liban şi desfăşurarea Forţelor Armate Libaneze şi a unei Forţe Interimare a Naţiunilor Unite în Liban (UNIFIL)   în sud.

UNIFIL a primit un mandat extins, inclusiv capacitatea de a folosi forţa pentru a se asigura că zona lor de operaţiuni nu este folosită pentru activităţi ostile şi de a rezista încercărilor prin forţă de a le împiedica să-şi îndeplinească îndatoririle.

Armata libaneză a început să se desfăşoare în sudul Libanului pe 17 august 2006. Blocada a fost ridicată pe 8 septembrie 2006, iar pe 1 octombrie 2006, majoritatea trupelor israeliene s-au retras din Liban, deşi ultimele dintre trupe au continuat să ocupe satul Ghajar, care se întinde la graniţă. 

Rămăşiţele celor doi soldaţi capturaţi, ulterior ucişi, au fost returnate Israelului pe 16 iulie 2008, ca parte a unui schimb de prizonieri.