Acuzații grave de spălare de bani zguduie Vaticanul

Noul papă Leon al XIV-lea, ales în mai după moartea predecesorului său, se confruntă deja cu acuzații explozive privind manipularea ilegală a transferurilor bancare internaționale, o lovitură pentru imaginea Vaticanului, afectată de ani de scandaluri financiare.

Fostul auditor al Vaticanului și ex-partener Deloitte, Libero Milone, susține că Administrația Patrimoniului Scaunului Apostolic (APSA) – instituția responsabilă cu gestionarea salariilor, proprietăților și investițiilor Vaticanului, putea „schimba numele și conturile în tranzacții” din sistemul SWIFT, după ce acestea erau efectuate, mascând identitatea expeditorilor și beneficiarilor. „Am o hârtie care spune că ei pot modifica tranzacțiile, pot schimba numele, în orice moment”, a declarat Milone pentru Politico.

Vaticanul riscă excluderea din sistemul bancar internațional

SWIFT este rețeaua folosită de bănci și alte instituții financiare pentru a trimite mesaje securizate privind plățile, transferurile și alte tranzacții internaționale. Nu mută efectiv bani, ci transmite instrucțiunile standardizate pentru ca băncile să proceseze plățile.

The Pillar, publicația catolică ce a dezvăluit cazul, a numit acest instrument o „cheie universală pentru spălarea banilor”, avertizând că, dacă acuzațiile se confirmă, Vaticanul ar putea fi exclus din sistemul bancar internațional, rămânând dependent de numerar.

Probe despre fraude de milioane de euro, spune fostul auditor

În 2017, Libero Milone, auditor general al Vaticanului, a fost forțat să demisioneze în urma unor acuzații pe care le contestă. El a inițiat un proces pentru concediere abuzivă, solicitând despăgubiri de aproximativ 9,3 milioane de euro. În iulie 2025, Tribunalul de Apel al Vaticanului i-a respins contestația. Fostul auditor și-a reluat acțiunile legale și a cerut o audiență privată cu Papa Leon al XIV-lea, pentru a-i prezenta direct dovezi privind corupția și rezistența instituțională la reforme.

El afirmă că probele includ documente despre fraude de milioane de euro și practici financiare suspecte, descoperite în mandatul său de auditor.

Vaticanul despre acuzații: „complet nefondate”

Vaticanul neagă acuzațiile. Purtătorul de cuvânt Matteo Bruni afirmă că acestea sunt „complet nefondate”, invocând verificări financiare realizate între 2020 și 2024, de Autoritatea de Supraveghere și Informații Financiare a Vaticanului, organismul intern al Vaticanului, și PricewaterhouseCoopers, una dintre cele mai mari patru firme internaționale de audit și consultanță, care „nu au găsit nicio anomalie”.

Milone susține că l-a informat în 2016 pe Papa Francisc, pe secretarul de stat Pietro Parolin și pe alți oficiali de rang înalt, dar nu a primit răspuns de la organismele care aveau obligația să investigheze. El afirmă că a fost forțat să demisioneze în 2017 după ce a descoperit nereguli financiare legate de cardinalul Giovanni Angelo Becciu, condamnat în 2023 pentru delapidare.

Un șir de scandaluri financiare la Vatican

Cazul readuce în atenție istoricul scandalurilor financiare ale Vaticanului, de la implicarea morală recunoscută în prăbușirea Banco Ambrosiano, condusă de „bancherul lui Dumnezeu” Roberto Calvi, până la tranzacții imobiliare eșuate care au costat sute de milioane de euro.

Banco Ambrosiano este sinonimul corupției bancare de proporții internaționale, cu legături întunecate între finanțe, politică și religie. Banca a ajuns în centrul unui scandal uriaș în anii ’80, când anchetele au scos la iveală rețele de spălare de bani implicând banca Vaticanului, mafia siciliană Cosa Nostra, grupări politice de extremă dreaptă, francmasoneria italiană și, potrivit unor surse, servicii secrete occidentale. În 1982, banca s-a prăbușit cu datorii de peste 1,3 miliarde de dolari, iar directorul ei, Roberto Calvi, a fost găsit spânzurat sub podul Blackfriars din Londra, în circumstanțe considerate suspecte. Vaticanul nu a recunoscut vinovăția directă, dar a admis „implicarea morală” și a plătit 250 de milioane de dolari pentru a încheia litigiile cu creditorii.

Tranzacțiile imobiliare eșuate se referă la investițiile Secretariatul de Stat al Vaticanului,  în 2014, a 350 de milioane de euro într-un imobil de lux din Londra, printr-un fond de investiții italian. Afacerea s-a dovedit păguboasă, prețul fiind mult peste valoarea reală, iar comisioanele și costurile suplimentare au generat pierderi de peste 100 de milioane de euro. Cardinalul Giovanni Angelo Becciu, implicat direct în tranzacție, a fost condamnat în 2023 pentru deturnare de fonduri și abuz de putere, fiind găsit vinovat și pentru direcționarea ilegală a banilor Vaticanului către o asociație caritabilă din Sardinia, gestionată de familia sa.