AFP: Dobrogea părea condamnată la sărăcie înaintea descoperirii potenţialului său în energie eoliană

Grupul ceh CEZ a pus deja în funcţiune, la Fântânele, primele sale turbine dintr-un parc de 240, dotat cu o capacitate de 600 megawaţi, care va deveni cel mai mare parc eolian terestru din Europa.

Proiectul, în valoare de 1,1 miliarde de euro, se loveşte, însă, de planurile companiei spaniole Iberdrola, care vrea să construiască o parte a parcului său eolian în satul vecin, Cogealac. Cu o capacitate de 1.600 de megawaţi, acesta urmează să devină, în jurul anului 2017, "cel mai mare din lume", o investiţie în valoare 2,2 miliarde de euro.

În această competiţie care le opun grupului CEZ, Iberdrola şi partenerul ei local, Eolica Dobrogea, par să beneficieze de un atu important, şi anume susţinerea necondiţionată a primarului din Cogealac, Hristu Cati.

Cati s-a prezentat, săptămâna trecută, pe şantierul CEZ, în fruntea a aproximativ 100 de localnici, pentru a amenda, din nou, grupul ceh, pe care-l acuză că nu dispune de toate autorizaţiile.

Conflictul a degenerat, cinci persoane fiind rănite cu gloanţe de cauciuc, iar tot atâtea persoane fiind arestate, între care şi primarul.

"Acest primar este nebun. Din cauza lui, suntem pe cale să pierdem fondurile pe care CEZ le-ar fi investit aici", susţine Doina, o fostă consilieră locală, care a dorit să nu îşi dezvăluie numele de familie.

"Pentru că a luat mită de la celălalt grup", a adăugat Dumitru Bacu, "frizer din tată-n fiu", citând presa locală.

Potivit unor zvonuri, primarul ar fi cumpărat aproximativ 1.000 de hectare de teren în regiune, în speranţa de a le închiria, cu un profit important, grupului Iberdrola.

Mai norocoşi, aproximativ 300 de locuitori profită, deja, de venirea CEZ. Compania plăteşte anual o chirie în valoare de 3.000 de euro pentru fiecare turbină pe care o instalează pe un teren privat.

"Ce mi-ar plăcea să-mi cadă şi mie, din cer, o eoliană. M-ar scoate din sărăcie", a declarat un şofer, Marin, în vârstă de circa 30 de ani, la o masă, în singurul bar din Fântânele.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a CEZ, Cosmina Marin, avantajele sătenilor sunt multiple. "Am refăcut drumurile, am instalat apă curentă şi plănuim să introducem un sistem de canalizare şi să finanţăm construcţia unei gropi de gunoi publice", a declarat ea, estimând totalul investiţiilor în infrastructura de la Fântânele la "câteva sute de mii de euro".

Subliniind că locuitorii din Cogealac ar putea beneficia de aceleaşi investiţii, ea a calificat ca "absurdă" opoziţia primarului. "Nu îl înţeleg. Există suficient loc, iar vântul suflă pentru toată lumea", a spus Marin.

Există, totuşi, unele constrângeri, deoarece, în pofida faptului că România ocupă o poziţie privilegiată pe harta eoliană a Europei, posibilităţile de racordare la sistemul energetic sunt limitate.

Potrivit ministrului Economiei, Adriean Videanu, Bucureştiul a primit, până în prezent, solicitări pentru o producţie de 23.000 de megawaţi. Între grupurile interesate se află italianul Enel, portughezul EDP şi austriacul Petrom-OMV.

Însă, experţii subliniază că, în absenţa unor investiţii importante pentru modernizarea acestuia, sistemul energetic nu va putea suporta sarcini mai mari de 3.000 de megawaţi.

"Creşterea capacităţii peste acest nivel prezintă riscuri, deoarece energia eoliană este capricioasă", a declarat compania naţională Transelectrica.

Pentru moment, competiţia rămâne deschisă, în contextul în care, în 2009, forţa rafalelor de vânt a produs doar 14 megawaţi.