O explozie a navei cu GPL de pe Dunăre ar putea produce o enegie cât o bombă nucleară

Surse tehnice, consultate de Mediafax, estimează că energia chimică stocată în cele 4.000 de tone de GPL este echivalentă, teoretic, cu zeci de mii de tone de TNT, însă subliniază că, în practică, doar o parte din această energie s-ar putea transforma într-o undă de șoc, în funcție de scenariul de evoluție a incendiului.

Dincolo de denumire, GPL-ul este, în esenţă, energie chimică stocată. Calorific, 4000 de tone de GPL înseamnă cam 1,8 × 10¹⁴ jouli. Tradus în limbajul cu care suntem obişnuiţi din filme şi din istorie, asta dă un echivalent de aproximativ 44 000 de tone TNT.

Cu alte cuvinte, dacă întreaga încărcătură ar putea exploda într-un mediu ideal ( în sens tehnic), ar reprezenta de două-trei ori energia eliberată de bomba atomică de la Hiroshima.

O navă care transporta GPL, lovită de dronă în timp ce trecea pe Dunăre. După Plauru, încă o localitate este evacuată preventiv

Realitatea, însă, este mai complexă. Spre deosebire de o bombă nucleară, o navă încărcată cu GPL nu este construită să „detoneze”. Modul în care arde sau explodează depinde de foarte mulţi factori: temperatura, presiunea din rezervoare, fisurile, ventilaţia, cât gaz se scurge și se amestecă cu aerul, dacă există obstacole care pot amplifica unda de șoc.

Nu toată această energie se poate transforma într-o undă de șoc, însă, în condiţii nefavorabile, chiar și o fracţiune este suficientă pentru a produce un dezastru cu impact de ambele părți ale frontierei.

Specialiştii vorbesc despre câteva scenarii

• BLEVE – explozia unui rezervor sub presiune, supraîncălzit de foc. În acest caz, un tanc de GPL poate ceda brusc, aruncând o minge de foc uriaşă, însoțită de o undă de șoc puternică și de fragmente metalice proiectate la mare distanţă.
• Explozia unui nor de vapori (VCE) – dacă gazul se scurge, se vaporizează și formează un nor inflamabil, iar apoi este aprins, norul poate detona. De obicei, doar o mică parte din energia totală intră în unda de șoc, dar chiar și așa se poate ajunge la echivalente de câteva kilotone TNT, comparabile cu arme nucleare tactice, însă fără radiație.
• Incendiu „simplu” de mare intensitate – gazul poate arde în mod continuu, fără explozie masivă, dar cu o flacără gigantică și cu o radiație termică capabilă să afecteze puternic zona din jur.

În scenariul cel mai grav, efectele pe ambele maluri ale Dunării ar putea include:

• geamuri sparte și case avariate pe distanțe de la sute de metri până la kilometri;
• arsuri și răni produse de suflu sau de cioburi;
• incendii secundare în gospodării și în zonele cu vegetaţie;
• poluare și fum toxic.