Ambasador american: Washingtonul şi Moscova nu ar trebui să rupă relaţiile diplomatice

Preşedintele Vladimir Putin a prezentat invazia Ucrainei ca pe un punct de cotitură în istoria Rusiei: o revoltă împotriva hegemoniei Statelor Unite, despre care şeful Kremlinului spune că a umilit Rusia de la căderea Uniunii Sovietice în 1991, relatează Reuters.

Ucraina - şi susţinătorii săi occidentali - afirmă că luptă pentru supravieţuirea sa în faţa unei acaparări în stil imperial, care a ucis mii de oameni, a strămutat peste 10 milioane de persoane şi a redus zone întinse din ţară la pustiu.

Într-o încercare clară de a trimite un mesaj Kremlinului, John J. Sullivan, ambasadorul american numit de preşedintele Donald Trump, a declarat agenţiei ruse de ştiri de stat TASS că Washingtonul şi Moscova nu ar trebui să rupă relaţiile diplomatice.

„Trebuie să ne păstrăm capacitatea de a vorbi unul cu celălalt”, a declarat Sullivan într-un interviu pentru TASS.

El a avertizat că nu sunt oportune eliminarea operelor lui Leo Tolstoi din rafturile occidentale sau refuzul de a asculta muzica lui Piotr Ceaikovski.

Comentariile sale au fost raportate de TASS în limba rusă şi traduse în engleză de Reuters.

În pofida crizelor, a scandalurilor de spionaj şi a conflictelor din timpul Războiului Rece, relaţiile dintre Moscova şi Washington nu au fost întrerupte de când Statele Unite au stabilit legături cu Uniunea Sovietică, în 1933.

Acum, însă, Rusia spune că „dalliance”-ul său post-sovietic cu Occidentul s-a încheiat.

Secretarul de stat american Antony Blinken a glumit luna trecută că ar dori să-i dedice lui Putin melodia „We Are Never Ever Getting Back Together”, a lui Taylor Swift.

Întrebat despre această remarcă, Sullivan a spus: „Nu ne vom despărţi niciodată în totalitate”.

Întrebat de TASS dacă analogia înseamnă că ambasadele ar putea fi închise, Sullivan a spus: „Nu, nu: Ele pot - există această posibilitate - deşi cred că ar fi o mare greşeală”.

„Din câte am înţeles, guvernul rus a menţionat varianta ruperii relaţiilor diplomatice. Nu putem pur şi simplu să rupem relaţiile diplomatice şi să nu mai vorbim unul cu celălalt”, a mai spus diplomatul american.

Ministerul rus de Externe i-a convocat pe şefii birourilor din Moscova ale instituţiilor media americane pentru a discuta luni despre ceea ce consideră a fi repercusiunile acţiunilor neprietenoase ale Statelor Unite.

Refuzul ţarinei Ecaterina cea Mare de a sprijini imperiul britanic atunci când America şi-a declarat independenţa a pus bazele primelor contacte diplomatice între Statele Unite şi Sankt Petersburg, pe atunci capitala imperială a Rusiei. În urma Revoluţiei bolşevice din octombrie 1917, preşedintele Woodrow Wilson a refuzat să recunoască guvernul revoluţionar al lui Vladimir Lenin, iar ambasada americană s-a închis în 1919. Relaţiile au fost restabilite abia în 1933.

„Singurul motiv la care mă pot gândi ca Statele Unite să fie forţate să îşi închidă ambasada ar fi dacă ar deveni nesigur să îşi continue activitatea", a declarat Sullivan.

Întrebat cum vor evolua relaţiile, Sullivan, un avocat în vârstă de 62 de ani, a spus că nu ştie, dar a adăugat că speră că într-o zi ar putea avea loc o apropiere.

„Dacă ar fi să fac un pariu, aş spune că poate nu în timpul vieţii mele”.