ANALIZĂ AFP: Merkel se impune ca voce a Europei. Marele public o percepe ca fiind pesoana-cheie în luarea deciziilor

În primăvară, Grecia a crezut că vede în preşedintele francez François Hollande un "Roosevelt european", potrivit cotidianului Ta Nea, capabil să scoată Europa din criză, impunând un vast plan de relansare economică pe baza unor investiţii publice.

În schimb, Merkel este cea care a fost primită săptămâna aceasta la Atena de către omologul său Antonis Samaras. Iar cei doi lideri au pledat împreună pentru reduceri ale cheltuielilor şi pentru reforme structurale durerose reclamate de către creditorii ţării, în schimbul unei noi tranşe de ajutor financiar.

Între timp, în Franţa are loc o dezbatere naţională referitoare la votarea tratatului european privin disciplina bugetară, în contra-timp cu principalii săi parteneri europeni.

Aflată frecvent pe prima pagină în presa internaţională, criticată pentru fiecare declaraţie susceptibilă să afecteze pieţele, Merkel este pe cale să transforme Berlinul în noua capitală europeană.

"Berlinul este noul Bruxelles", afirmă Ulrike Guérot din cadrul Consiliului European pentru Relaţii Internaţionale, subliniind slăbirea actuală a Parisului.

"Încă nu ai impresia că Hollande ştie ceea ce vrea, că ştie să guverneze, că va deveni un nou Mitterrand sau că măcar va fi capabil" să devină, declară ea, apreciind că există, de altfel, un risc în acest sens pentru Germania, care "nu a căutat să se afle în această poziţie (dominantă) şi nu s-a obişnuit cu ea".

Manifestaţiile violente de la Atena, marţi, au evocat o povară istorică ce reprezintă un adevărat "handicap" pentru leadershipul german.

Guérot recunoaşte, astfel, că preşedintele francez "a ştiut să orchestreze o rezistenţă a Sudului faţă de Merkel" şi că, în pofida influenţei sale economice şi politice, Germania nu ar putea să înfrunte singură o coaliţie alcătuită din principalii săi parteneri. Repartizarea puterii în Europa este, în continuare, o problemă complexă.

Jean-Dominique Giuliani, preşedintele Fundaţiei Robert Schuman, cu sediul la Bruxelles, afirmă că nu a subscris niciodată unei interpretări a summit-ului european de la sfârşitul lui iunie potrivit căreia Hollande a determinat-o pe Merkel să se plieze, cu ajutorul Spaniei şi Italiei.

În opinia sa, din contră, "influenţa lui Merkel poate creşte din cauza unui profil relativ şters al Franţei". "Hollande urmează, în continuare, să fie convins" de faptul că Europa "se bazează pe cuplul franco-german". El se află, în prezent, "în retragere". Cu toate acestea "este vorba despre o lipsă de experienţă care se va corecta", prevede Giuliani.

Italianul Michele Comelli, un expert în probleme europene în cadrul Institutului pentru Afaceri Internaţionale (IAI), apreciază că "marele public o percepe tot mai mult pe Angela Merkel ca fiind pesoana-cheie în luarea deciziilor" la nivel europan. "Raportul de la egal la egal instaurat iniţial (de către Hollande) este pe cale să dispară", subliniază el.

Spania şi Italia pot să găsească în Hollande "o susţinere importantă în anumite probleme, ca de exemplu euroobligaţiunile sau creşterea economică, dar Franţa se confruntă cu propriile probleme şi nu există o identitate completă a punctelor de vedere între cele trei ţări", analizează Comelli.

În plus, Cancelarul german profită de supremaţia în cadrul taberei conservatoare din Europa pentru a-şi impune ideile, asumându-şi riscul de a se confrunta cu ostilitatea unei părţi a opiniei publice, ca în cadrul vizitei de la Atena.

"Decizia lui Merkel de a efectua o vizită într-o ţară în care o mare parte a populaţiei o consideră persona non grata este un semnal clar că Berlinul este hotărât să îşi impună amprenta austerităţii asupra ansamblului continentului", subliniază George Gilson, un jurnalist specializat în probleme europene, într-o analiză publicată de săptămânalul de de limbă engleză Athens News.