ANALIZĂ: Partidele creditate cu şanse de a intra în Parlament în urma alegerilor din Republica Moldova

Cinci formaţiuni politice sunt creditate cu şanse de a intra în Parlament după alegerile legislative care au loc duminică în R.Moldova, dar situaţia ar putea să se schimbe după o decizie de ultim moment a Curţii de Apel, care a exclus joi Partidul Patria, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale.

1466 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Partidele creditate cu şanse de a intra în Parlament în urma alegerilor din Republica Moldova

ANALIZĂ: Partidele creditate cu şanse de a intra în Parlament în urma alegerilor din Republica Moldova (Imagine: Radu Stefan/Mediafax Foto)

PARTIDUL COMUNIŞTILOR (PCRM, opoziţie)

Prorus şi având ca siglă secera şi ciocanul, PCRM a fost înregistrat ca partid la 27 aprilie 1994 sub conducerea lui VLADIMIR VORONIN (73 de ani), veteranul scenei politice moldoveneşti. După alegerile din 2001, partidul a obţinut majoritatea calificată în Parlament şi a modificat Constituţia pentru a desemna şeful statului. Ca urmare, Vladimir Voronin şi partidul său au condus ţara din 2001 şi până în 2009.

Alegerile din aprilie 2009, urmate de proteste masive, au marcat începutul procesului de înlăturare de la putere a regimului comunist din Republica Moldova. În urma acestor alegeri, comuniştii au obţinut doar 60 de mandate, numărul minim pentru impunerea unui candidat la preşedinţie fiind de 61. Criza creată a dus la convocarea unor alegeri anticipate, în iulie acelaşi an, în urma cărora PCRM a trecut în opoziţie.

Partidul se menţine pe primul loc în preferinţele alegătorilor moldoveni, dar scorul său este cu mult diminuat. Dacă în 2001 obţinea peste 50 la sută din voturi şi 71 de mandate, la ultimele alegeri legislative, din 2010 a obţinut 39,34 la sută din voturi şi 42 de mandate. Între timp, mai mulţi parlamentari au abandonat formaţiunea, astfel că grupul comunist numără în prezent 34 de deputaţi.

În ultimele sondaje de opinie, partidul este creditat cu un scor cuprins între 20 şi 24 la sută din intenţiile de vot.

PARTIDUL LIBERAL-DEMOCRAT (PLDM, coaliţie de guvernare)

PLDM, proeuropean, este un partid relativ nou pe scena politică a Republicii Moldova, dar care a fost într-o continuă creştere, în prezent numărând 43.000 de membri. Partidul, a cărui siglă este un stejar, se declară conservator şi este condus de VLAD FILAT (45 de ani), fost premier al R.Moldova în perioada 2009-2013. Prim-vicepreşedintele partidului, Iurie Leancă, deţine în prezent funcţia de premier, după demiterea Guvernului Filat în februarie 2013.

În septembrie 2007, deputatul Vlad Filat îşi anunţă plecarea din Partidul Democrat pentru a lansa un nou proiect politic de orientare liberal-demcorată, care a fost înregistrat ca partid la 25 ianuarie 2008. Din februarie 2011, PLDM este membru cu statut de observator al Partidului Popular European.

De la înfiinţarea sa, PLDM a participat la cinci scrutine electorale, trei parlamentare şi două locale. Dacă la primele alegeri la care a participat, în aprilie 2009, partidul a obţinut 12,43 la sută din voturi şi 15 mandate, la alegerile anticipate din 2010 a ajuns la 29,42 la sută din voturi, respectiv 32 de mandate. În prezent, partidul are 31 de deputaţi în Parlament, după plecarea prim-vicepreşedintelui liberal-democrat Mihai Godea în mai 2011.

La alegerile de duminică, PLDM este creditat de diverse institute de sondaje cu un scor cuprins între 18 şi 20 la sută.

PARTIDUL DEMOCRAT (PDM, coaliţie de guvernare)

A treia forţă politică din Republica Moldova, PDM a fost înregistrat ca partid în martie 1997 sub numele de Mişcarea pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă (MpMDP), iar în prezent se află la guvernare în cadrul Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană.

La 15 aprilie 2000, MpMDP a fost reorganizată în Partidul Democrat din Moldova (PDM), sub conducerea lui DUMITRU DIACOV. În iulie 2009, începe o etapă de renovare a PDM, după venirea în partid a fostului şef al Parlamentului MARIAN LUPU (48 de ani), care preia conducerea formaţiunii. Anterior, Marian Lupu plecase din Partidul Comuniştilor, după ce denunţase autoritarismul şi metodele nedemocratice ale acestui partid.

MpMDP s-a aflat la guvernare în perioada 1998-1999, în cadrul coaliţiei Alianţa pentru Democraţie şi Reforme, destrămată la doar un an după înfiinţare. Începând din 2009, PDM participă la guvernare în cadrul coaliţiei proeuropene formate cu PLDM şi liberalii. În prezent, PDM are 15 deputaţi în Parlament, fiind singurul partid care a rămas cu acelaşi număr de parlamentari în urma alegerilor anticipate din 2010.

În alegerile de duminică, partidul este creditat cu un scor cuprins între 16 şi 17 la sută din intenţiile de vot.

PARTIDUL LIBERAL (PL)

Partidul Liberal este succesorul Partidului Reformei (PR) şi a fost constituit la 5 septembrie 1993. Partidul a participat la alegerile parlamentare din 1994, 1998 şi 2001, fără a reuşi să intre însă în Parlament. Prima reuşită a partidului a fost înregistrată în 2009, când a obţinut 15 mandate în alegerile din 5 aprilie, acelaşi număr ca în scrutinul anticipat din iulie acelaşi an.

PL a participat la coaliţia de guvernare din 2009 până în februarie 2013, sub conducerea lui MIHAI GHIMPU (63 de ani), care a fost preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar al ţării în perioada 2009-2010. După destrămarea coaliţiei guvernamentale Alianţa pentru Integrare Europeană II şi demiterea Guvernului Filat printr-o moţiune de cenzură, partidul s-a fragmentat.

La refuzul lui Ghimpu de a accepta o nouă candidatură a lui Vlad Filat în funcţia de premier, un grup de şapte deputaţi din cadrul PL au format un Consiliu ad-hoc de Reformare a Partidului Liberal, cerând revenirea formaţiunii la masa negocierilor pentru a evita trecerea în opoziţie dar şi alegerile parlamentare anticipate. La 13 aprilie 2013, Consiliul Republican al PL a exclus din rândurile partidului cinci deputaţi şi a retras susţinerea politică pentru ministrul apărării şi ministrul mediului. Fiind majoritari, ei au format grupul parlamentar al Partidului Liberal Reformator, formaţiune înfiinţată în decembrie 2013, sub conducerea lui Ion Hadârcă.

La alegerile de duminică, PLR participă pe liste separate, dar fără şanse de a intra în Parlament.

În congresul din 2014, Partidul Liberal l-a confirmat în funcţie pe Mihai Ghimpu. PL este creditat cu un scor cuprins între 8 şi 10 la sută din intenţiile de vot, potrivit ultimelor sondaje de opinie.

PARTIDUL PATRIA (PP, exclus din scrutinul parlamentar)

Partidul Patria este o formaţiune foarte nouă pe scena politică din Republica Moldova, fiind înregistrată în septembrie 2014. PP s-a înscris în cursa electorală avându-l cap de listă pe controversatul om de afaceri RENATO USATÎI (36 de ani), originar din R.Moldova dar cu afaceri în Rusia. Ascensiunea partidului a fost fulminantă, acesta reuşind să ajungă a patra forţă politică de la Chişinău, devansându-i pe liberalii lui Ghimpu, într-un timp foarte scurt.

Un lider tânăr, Usatîi s-a impus printr-un stil accesibil şi un comportament care se apropie periculos de mult de cel al lumii criminale şi a reuşit să îi atragă pe cei nemulţumiţi de actualii actori politici din R. Moldova. El pare să reprezinte un curent nou pe scena politică moldovenească, afirmă experţii.

Cu doar câteva zile înaintea alegerilor însă, Partidul Patria a fost exclus din cursa electorală la decizia Curţii de Apel din Chişinău, în urma unei solicitări din partea Comisiei Electorale Centrale. Aceasta din urmă susţine că a primit o sesizare din partea Inspectoratului General de Poliţie, care ar prezenta dovezi că PP ar fi utilizat în campanie 8,1 milioane de lei moldoveneşti (aproximativ 430.000 de euro) proveniţi din străinătate. Totodată, partidul nu ar fi raportat aceşti bani Comisiei, aşa cum era obligat să facă.

Hotărârea Curţii de Apel poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiţie, iar aceasta poate pronunţa o decizie definitivă cel mai probabil până vineri seara. De altfel, avocaţii lui Renato Usatîi au anunţat deja că vor ataca decizia instanţei la CSJ.

Partidul era creditat în sondaje cu un scor cuprins între 9 şi 11 procente.

PARTIDUL SOCIALIŞTILOR (PSRM, extraparlamentar)

Înfiinţat în 1997, PSRM este format din foşti membri ai Partidului Socialist din Moldova (PSM), care părăsiseră partidul la începutul lui 1996 din motive de natură strategică şi ideologice.

În congresul din 2011, partidul îl alege în funcţia de preşedinte pe deputatul neafiliat IGOR DODON (39 de ani), fost membru al PCRM, din care a plecat în noiembrie acelaşi an, împreună cu Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc.

În octombrie 2012, Dodon şi deputaţii Greceanîi şi Vadim Mişin (care a plecat din PCRM în iunie 2012) au anunţat formarea grupului parlamentar al neafiliaţilor. Noua structură era formată din şapte persoane, toate foste membre ale PCRM. Intenţiile lor au fost suspendate însă de adoptarea unui proiect de lege în Parlament potrivit căruia grupurile parlamentare se constituie doar în termen de zece zile după formarea Parlamentului.

Dacă până recent, PSRM nu era creditat cu şanse de a intra în Parlament, ultimele sondaje îi acordă aproximativ 6 la sută din intenţiile de vot, mergând chiar până la 15 la sută, în cazul celor mai părtinitoare.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici