Atacurile cu drone rusești în Polonia, un nou pas în strategia Kremlinului

Potrivit unui studiu Sky News, atacurile recente cu drone lansate de Rusia asupra Poloniei au ridicat noi semne de întrebare privind securitatea europeană și capacitatea NATO de a răspunde unitar.

Analiștii descriu aceste acțiuni ca parte a unei strategii bine cunoscute a Kremlinului, prin care Moscova recurge la pași mici, dar succesivi, pentru a obține câștiguri majore fără a provoca o reacție militară directă din partea Occidentului.

Astfel, bombardarea unei clădiri a British Council și a unei instalații a Uniunii Europene la Kiev, bruiajul sistemelor GPS ale avionului unui oficial european și acum atacurile asupra unui stat membru NATO fac parte dintr-o linie de provocări care, luate separat, nu au declanșat până acum decât reacții verbale.

Însă fiecare incident împinge limitele tot mai mult, sporind încrederea Moscovei.

Precedentul Crimeei din 2014, când trupele rusești au ocupat peninsula folosind tactici ambigue și „omuleți verzi”, este un exemplu pe care Putin îl aplică din nou.

Întârzierea și confuzia Occidentului în acel moment au contribuit decisiv la pierderea teritoriului de către Ucraina.

În cazul Poloniei, atacul este perceput ca un test al disponibilității NATO de a invoca articolul 5, clauza de apărare colectivă.

Totuși, o reacție militară directă este considerată improbabilă.

Experții avertizează că lipsa unui răspuns ferm riscă să fie interpretată ca slăbiciune și să încurajeze Kremlinul să treacă la următorul pas.

În loc de acțiuni decisive, se discută din nou despre sancțiuni, însă acestea nu au împiedicat invazia Ucrainei și nu au determinat Moscova să își schimbe cursul.

Atacurile cu drone sunt și un avertisment strategic

Dacă Occidentul ia în calcul trimiterea de trupe în Ucraina după un eventual armistițiu, Rusia sugerează că tacticile hibride și acțiunile greu de atribuit ar putea face extrem de complicată o astfel de implicare.

În paralel, experții subliniază că Europa continuă să importe energie din Rusia, în valoare de peste 20 de miliarde de euro anual, în loc să își folosească avantajul economic pentru a sprijini mai consistent Ucraina.

Până când această realitate nu se schimbă, Kremlinul va continua să taie „felii de salam” din securitatea europeană.