Cele mai mari 400 de centre de date din SUA au emis într-un singur an mai multe gaze cu efect de seră decât emisiile totale ale Danemarcei, înainte ca expansiunea inteligenței artificiale să atingă amploarea actuală, potrivit unei cercetări.
La conferința ONU privind clima COP31, desfășurată la Antalya, în Turcia, a fost lansat un angajament voluntar prin care statele și companiile sunt încurajate să alimenteze centrele de date cu energie curată și să publice informații despre consumul de electricitate și apă, precum și despre emisiile generate, potrivit NBC News.
„Nu le putem cere oamenilor să accepte facturi mai mari, mai multă poluare care încălzește planeta și o inegalitate mai profundă astăzi, în schimbul promisiunilor unui viitor mai bun”, a declarat Simon Stiell, responsabilul ONU pentru climă.
„Afirmațiile privind reducerile viitoare ale emisiilor nu pot justifica creșterea poluării în prezent, care face dezastrele climatice și mai grave”, a adăugat acesta.
Angajamentul solicită și folosirea puterii de calcul a inteligenței artificiale pentru găsirea unor soluții la schimbările climatice.
Inițiativa vine pe fondul îngrijorărilor privind impactul asupra mediului al infrastructurii digitale. Extinderea centrelor de date a generat presiuni pentru identificarea unor noi surse de energie, iar consumul de electricitate al celor mai mari companii de tehnologie a crescut cu 240% între 2022 și 2025, potrivit organizației Climate Action Against Disinformation.
Cercetătorii au analizat 403 dintre cele mai mari centre de date din Statele Unite, în perioada mai 2024 – aprilie 2025. Potrivit studiului, acestea au consumat 82 de terawați-oră de electricitate și au generat aproximativ 28,3 milioane de tone de dioxid de carbon.
Mai mult de jumătate din energia consumată a provenit din combustibili fosili. Cantitatea de electricitate ar fi suficientă pentru alimentarea a aproape șapte milioane de locuințe timp de un an.
Estimarea emisiilor este de două până la trei ori mai mare decât cea indicată de studiile anterioare, a declarat Francesca Dominici, profesoară de biostatistică la Harvard și autoarea principală a cercetării.
„Este echivalentul emisiilor de CO2 ale unui întreg stat precum Michigan sau ale unei țări europene mici”, a spus Dominici. Ea a avertizat că planurile pentru construirea a încă 2.000 de centre de date fac situația și mai îngrijorătoare.
Mai mulți experți independenți au considerat că studiul ajunge la concluzii realiste, în condițiile în care companiile nu oferă informații transparente despre consumul de energie și poluare.
„Nu putem gestiona eficient impactul asupra mediului fără măsurători fiabile și transparență”, a declarat Fengqi You, cercetător în domeniul sistemelor energetice la Universitatea Cornell.
Acesta a adăugat că amprenta asupra mediului a inteligenței artificiale depinde de locul în care sunt construite centrele de date, de eficiența lor și de sursele de electricitate utilizate.
Angajamentul „Antalya Artificial Intelligence Pledge”, lansat de Turcia și Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, prevede folosirea energiei curate și a sistemelor eficiente de consum al electricității și apei.
Inițiativa solicită și proiectarea responsabilă a sistemelor de inteligență artificială, respectarea standardelor de mediu și publicarea informațiilor despre impactul centrelor de date.
Președintele COP31, Murat Kurum, a declarat că liderii mondiali trebuie să discute deschis despre creșterea consumului de energie al inteligenței artificiale și să înceapă să stabilească reguli în acest domeniu.
Al Gore, fost vicepreședinte al Statelor Unite și susținător al combaterii schimbărilor climatice, a spus că centrele de date trebuie alimentate cu energie fără emisii de carbon. El și-a exprimat însă speranța că inteligența artificială va permite descoperirea unor noi metode de reducere a poluării.
Gore a citat un studiu al economistului britanic Nicholas Stern, potrivit căruia, până în 2030, „vom vedea o reducere cu 6-9% a emisiilor de gaze cu efect de seră datorită utilizării inteligenței artificiale avansate pentru a găsi noi modalități de a utiliza mult mai eficient materialele și energia”.
Caleb Max, președintele Asociației Naționale pentru Inteligență Artificială, a declarat că tehnologia ar putea contribui la rezolvarea problemelor legate de consumul de energie al centrelor de date.
În schimb, Philip Newell, purtător de cuvânt al organizației Climate Action Against Disinformation, a criticat promisiunile privind beneficiile viitoare ale inteligenței artificiale.
„Avem speranța într-o mână, iar în cealaltă efectele negative. Ne vând speranță, ascunzându-ne în același timp efectele negative”, a declarat Newell.
Echipamentele informatice din centrele de date generează cantități mari de căldură reziduală, care este eliberată în atmosferă. Aceasta ar putea fi captată și folosită pentru încălzirea locuințelor și a clădirilor din apropiere.
Compania daneză Danfoss consideră căldura reziduală „cea mai mare sursă de energie neexploatată din lume” și susține că reutilizarea ei ar putea înlocui gazele naturale pentru încălzire.
Agenția Internațională pentru Energie estimează că centrele de date ar putea furniza suficientă căldură pentru aproximativ 10% dintre locuințele europene până în 2030, dacă energia termică ar fi integrată în sistemele centralizate de încălzire și apă caldă.
La COP31, comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, a declarat că Europa trebuie să reducă importurile de combustibili fosili prin recuperarea căldurii pierdute și utilizarea energiei geotermale.
În Texas, compania BaRupOn construiește un campus industrial în care căldura recuperată ar urma să fie folosită pentru producerea suplimentară de electricitate. Compania planifică și un centru de date în Dakota de Nord, care ar putea furniza căldură comunității locale.
Gregor Henze, profesor la Universitatea din Colorado Boulder, a explicat că centrele de date moderne, care folosesc răcirea cu lichid, pot furniza constant căldură la o temperatură potrivită pentru rețelele de încălzire.