Deși UE permite excluzerea unor cheltuieli suplimentare de apărare de până la 1,5% din PIB în contextul amenințării Rusiei, Bruxellesul a concluzionat că nivelul actual al deficitului rămâne prea ridicat pentru a fi justificat prin această facilitate, scrie Reuters.
Potrivit datelor Comisiei, deficitul bugetar al Finlandei a ajuns la 4,4% din PIB în 2024, urmând să crească la 4,5% în 2025, să scadă la 4,0% în 2026 și la 3,9% în 2027, dacă politicile actuale nu se modifică.
Executivul comunitar a subliniat că deteriorarea finanțelor publice finlandeze nu mai poate fi ignorată, ceea ce justifică potențiala inițiere a unei proceduri disciplinare.
Ministrul finlandez de finanțe, Riikka Purra, a declarat că evaluarea Comisiei nu reprezintă o surpriză și că ajustarea finanțelor publice va continua pe termen lung, implicând mai multe legislaturi. La rândul său, premierul Petteri Orpo a explicat că economia Finlandei traversează o perioadă de stagnare, în principal din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
Economia Finlandei, puternic dependentă de exporturi, suferă încă de pe urma colapsului diviziei de telefoane Nokia în 2014. În plus, sancțiunile impuse Rusiei au afectat exporturile, turismul și schimburile comerciale, iar incertitudinile globale din piața internațională contribuie la presiunea asupra creșterii economice.
În contrast, Germania, deși depășește și ea pragul de 3%, nu va face obiectul unei proceduri, deoarece întregul său deficit este explicat prin cheltuieli suplimentare de apărare.