Coronavirus: Premierul Italiei, răspuns după scuzele Comisiei Europene

„Dragă Ursula,

Am apreciat sentimentul de apropiere şi împărtăşire care a inspirat cuvintele cu care ieri, din paginile acestui ziar [La Repubblica], te-ai adresat comunităţii noastre naţionale şi, în special, personalului nostru din domeniul sănătăţii, care, cu mare sacrificiu şi responsabilitate, sunt strict angajaţi să se ocupe de această urgenţă. Cuvintele tale sunt dovada că determinarea italienilor a zdruncinat conştiinţele tuturor, depăşind graniţele naţionale şi punând cea mai urgentă întrebare astăzi: ceea ce Europa este dispusă să facă nu pentru Italia, ci pentru ea însăşi. 

În ultimele zile am menţionat adesea modul în care urgenţa cu care ne confruntăm necesită un răspuns extraordinar, deoarece natura şi caracteristicile crizei actuale sunt de aşa natură, încât pun în pericol însăşi existenţa căminului european comun. Nu avem de ales, provocarea este aceasta: suntem chemaţi să facem un salt calitativ care să ne califice drept "uniune" din punct de vedere politic şi social, chiar înainte de cel economic.

Italia ştie că reţeta pentru a rezista acestei provocări epocale nu poate fi încredinţată numai manualelor de economie. Cerneala cu care vom scrie această pagină a istoriei trebuie să fie solidaritatea: istoria ţărilor care contractează datorii pentru a se apăra de un rău de care nu sunt vinovate, pentru a-şi proteja comunităţile, pentru a proteja vieţile membrilor săi, în special cei mai fragili, şi în scopul de a păstra ţesătura lor economică şi socială.
Solidaritatea europeană, după ai cum ai amintit tu însăţi, nu a fost resimţită în primele zile ale acestei crize iar acum nu mai este timp de pierdut.”, spune Conte în scrisoarea adresată preşedintelui Comisiei Europene.

El a adăugat că Italia apreciază sprijinul propus de Comisie Romei.

„Salutăm propunerea Comisiei Europene de a sprijini, prin intermediul planului "Sure"de 100 de miliarde de euro, costurile cu care se vor confrunta guvernele naţionale pentru finanţarea veniturilor celor care sunt temporar fără activitate în acest stadiu dificil. Este o iniţiativă pozitivă, deoarece ar permite emiterea de obligaţiuni europene de până la 100 de miliarde de euro, faţă de garanţiile de stat de aproximativ 25 de miliarde de euro.

Dar resursele necesare pentru a sprijini sistemele noastre de sănătate, pentru a oferi lichidităţi într-un timp scurt sutelor de mii de întreprinderi mici şi mijlocii, pentru a asigura ocuparea forţei de muncă şi veniturile persoanelor care desfăşoară activităţi independente, sunt mult mai multe. Şi acest lucru nu este cu siguranţă valabil doar pentru Italia. De aceea trebuie să mergem mai departe.
Alţi actori internaţionali, cum ar fi Statele Unite, pun în aplicare un efort fiscal fără precedent şi nu ne putem permite, în calitate de italieni şi europeni, să pierdem nu numai provocarea de a ne reconstrui economiile, ci şi provocarea concurenţei globale.

Atunci când lupţi în război, este obligatoriu să sprijini toate eforturile necesare pentru a câştiga şi să te dotezi cu toate instrumentele necesare pentru a începe reconstrucţia.
În această privinţă, în ultimele zile am lansat propunerea privind un European Recovery and Reinvestment Plan. Acesta este un proiect îndrăzneţ şi ambiţios, care necesită sprijin financiar comun şi, prin urmare, are nevoie de instrumente inovatoare, cum ar fi European Recovery Bond: obligaţiuni guvernamentale europene care sunt utile în finanţarea eforturilor extraordinare pe care Europa va trebui să le pună în aplicare pentru a reconstrui ţesătura sa socială şi economică. După cum am explicat deja, aceste titluri nu au în niciun caz scopul de a împărţi datoria pe care fiecare dintre ţările noastre a moştenit-o din trecut şi nici să se asigure că cetăţenii unor ţări trebuie să plătească chiar şi un euro pentru viitoarele datorii ale altora.

Mai degrabă, este o chestiune de a utiliza pe deplin adevărata "putere de foc" a familiei europene, din care facem parte cu toţii, pentru a crea un mare program comun şi împărtăşit de sprijin şi relansare a economiei noastre şi pentru a asigura un viitor demn pentru familiile, întreprinderile, lucrătorii şi toţi copiii noştri.
La sfârşitul ultimului Consiliu European din 26 martie, ne-am acordat două săptămâni pentru a face faţă acestei provocări. Din păcate, unele anticipări ale activităţilor tehnice pe care am putut să le văd nu par deloc să se ridice la înălţimea sarcinii pe care ne-a atribuit-o istoria.

Continuăm să insistăm asupra utilizării unor instrumente ce par total inadecvate în raport cu scopurile pe care trebuie să le urmărim, având în vedere că ne confruntăm cu un şoc epocal simetric, care nu depinde de comportamentul statelor individuale.
E timpul să arătăm mai multă ambiţie, mai multă unitate şi mai mult curaj. În faţa unei furtuni precum Covid-19 care afectează pe toată lumea, nu avem nevoie de un salvator pentru Italia: avem nevoie de o barcă de salvare europeană solidă, care să conducă ţările noastre unite la adăpost. Nu cerem nimănui să vâslească pentru noi, pentru că avem braţe puternice.

<<Deciziile pe care le luăm astăzi vor fi ţinute minte ani de zile. Vor modela Europa de mâine>>, aţi scris ieri în discursul dumneavoastră. Sunt pe deplin de acord. 2020 va fi o dată de cotitură în istoria Uniunii Europene. Fiecare actor instituţional va fi chemat să dea socoteală, chiar şi în faţa posterităţii, de propriile sale poziţii şi de ceea ce a făcut. Doar dacă avem curaj, doar dacă privim cu adevărat viitorul cu ochii solidarităţii şi nu prin filtrul egoismului, ne vom putea aminti de 2020 nu ca despre anul eşecului visului european, ci ca de cel al renaşterii sale.”