Cum au explodat aplicațiile religioase care promit „dialoguri cu Dumnezeu”
În ultimii doi ani, s-a conturat o nouă nișă tehnologică: aplicațiile religioase care folosesc inteligența artificială pentru a facilita un dialog simulat cu figuri spirituale. Platforme precum Hallow, The Bible Chat sau ChatwithGod.ai oferă utilizatorilor posibilitatea de a interacționa cu reprezentări virtuale ale unor entități divine, fie că este vorba de Dumnezeu, Buddha sau Mahomed.
De exemplu, aplicația ChatwithGod permite utilizatorilor să poarte conversații pe subiecte variate, de la dileme cotidiene legate de familie sau carieră, până la mărturisirea păcatelor — o funcționalitate care a generat ample dezbateri.
Fenomenul Hallow, aplicația care a cucerit topurile globale
Popularitatea acestui trend a explodat în februarie 2024, după ce aplicația catolică Hallow a beneficiat de o expunere masivă în timpul Super Bowl-ului american. În scurt timp, a devenit cea mai descărcată aplicație la nivel mondial, surclasând giganți precum TikTok și Netflix, și adunând peste 23 de milioane de instalări. Platforma oferă acces la meditații ghidate, rugăciuni și alte materiale spirituale, funcționând pe bază de abonament premium care poate ajunge la 73 de euro pe an.
Recent, compania a anunțat integrarea Magisterium AI, un motor de inteligență artificială similar cu ChatGPT, antrenat pe doctrina oficială a Bisericii Catolice pentru a furniza răspunsuri teologice precise.
Reacția Liderilor Bisericii
Deși aceste aplicații sunt văzute de unii ca o cale de apropiere de credință, Biserica tratează fenomenul cu precauție. Papa Francisc a exprimat rezerve, subliniind că „va fi foarte dificil să descoperim prezența lui Dumnezeu în inteligența artificială” și a respins categoric conceptul unui „Papă digital”.
La rândul său, don Luca Peyron, profesor la Universitatea Catolică din Milano, avertizează asupra pericolelor pentru persoanele vulnerabile din punct de vedere emoțional, pentru care „dialogul cu o mașinărie poate conduce la un blocaj spiritual”. El insistă că „credința autentică presupune o relație interumană, nu interacțiunea cu un cod” și consideră că aplicațiile care simulează sacramentele riscă să devină o formă de „impostură teologică”.
Spiritualitatea algoritmică și paradoxul ei
Deși milioane de utilizatori găsesc confort în aceste platforme, teologii și psihologii scot în evidență un paradox fundamental: în efortul de a se conecta la divinitate prin tehnologie, individul modern se poate îndepărta și mai mult de comunitatea reală și de experiența spirituală autentică.
Specialiștii sunt de acord că AI poate servi ca un instrument de inspirație sau ghidare, dar nu poate substitui experiența trăită a credinței. Într-o lume unde divinitatea pare a fi accesibilă printr-o comandă vocală, întrebarea esențială rămâne: poate un cod informatic să devină cu adevărat confidentul unei generații care își caută reperele în universul digital?