„Epoca Westminsterului se apropie de sfârșit”. Liderii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord cer dreptul la autodeterminare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Liderii naționaliști ai Plaid Cymru, Sinn Féin și SNP, care susțin desprinderea Țării Galilor, Irlandei de Nord și Scoției de Regatul Unit, au semnat luni un acord în care afirmă că niciun guvern de la Westminster nu are dreptul să „blocheze democrația”, scrie BBC.

Scoția și Irlanda de Nord cer referendumuri

John Swinney, prim-ministrul Scoției, și Michelle O’Neill, prim-ministrul Irlandei de Nord, au cerut organizarea unor referendumuri. În schimb, prim-ministrul galez Rhun ap Iorwerth nu a oferit un calendar pentru un eventual referendum privind independența Țării Galilor.

La reuniune a participat și Mary Lou McDonald, președinta Sinn Féin, partid naționalist irlandez activ atât în Irlanda de Nord, cât și în Republica Irlanda.

The Telegraph: Liderii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord se reunesc pentru a pregăti destrămarea Regatului Unit. Vor cere referendumuri privind independența și apropierea de UE

Guvernul Scoției vrea un nou referendum pentru desprinderea de Regatul Unit. Londra se opune

Pentru prima dată de la introducerea autonomiei politice, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord au simultan prim-miniștri care susțin schimbarea actualului statut constituțional.

Cei trei lideri s-au întâlnit luni în calitate de reprezentanți ai partidelor lor.

Liderii invocă dreptul la autodeterminare

În memorandumul semnat la reuniune, aceștia afirmă că „epoca Westminsterului se apropie de sfârșit”.

„Niciun guvern de la Westminster nu are dreptul să blocheze democrația sau să submineze principiul potrivit căruia popoarele noastre își vor decide propriul viitor”, se arată în document.

Semnatarii precizează însă că cele trei partide au poziții diferite și că fiecare teritoriu își va decide viitorul „în propriul mod și la momentul ales”.

Un purtător de cuvânt al Plaid Cymru a declarat înaintea reuniunii că schimbările politice din Regatul Unit justifică o cooperare mai strânsă în domenii precum energia, economia și relațiile cu Europa.

Discuțiile au vizat și viitorul constituțional al Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord, precum și dreptul la autodeterminare.

Ap Iorwerth a declarat că alegerile galeze din luna mai au reprezentat „un punct de cotitură pentru Țara Galilor” și că există „o recunoaștere tot mai largă a faptului că modelul Westminster nu mai funcționează”.

Plaid Cymru exclusese anterior organizarea unui referendum privind independența înaintea următoarelor alegeri pentru Senedd, programate în 2030.

Liderul SNP, John Swinney, a declarat luni dimineață pentru Radio Wales Breakfast că este un „moment semnificativ și crucial pentru Regatul Unit” și că lucrurile „s-au schimbat pentru totdeauna”.

„Oamenii din Scoția, Țara Galilor și Irlanda au dreptul la autodeterminare”, a spus el. „Au dreptul să decidă asupra propriului viitor”.

Michelle O’Neill a declarat că interesele oamenilor de pe întreaga insulă a Irlandei „nu au fost niciodată apărate de cei de la Westminster”.

„Alegerea, pentru prima dată pe aceste insule, a trei prim-miniștri naționaliști reprezintă un indiciu clar că oamenii văd că Westminsterul nu funcționează pentru locuitorii din Irlanda de Nord, Scoția sau Țara Galilor”, a spus ea.

Independența Scoției revine în dezbaterea politică

Reuniunile au loc la câteva zile după ce problema independenței Scoției a revenit în atenție în Camera Comunelor.

În timpul sesiunii de întrebări adresate premierului, miercuri, Andy Burnham a părut să sugereze că un al doilea referendum ar putea fi organizat în Scoția dacă ar exista un sprijin public clar pentru un astfel de scrutin.

Aparenta schimbare de ton a fost salutată de Swinney, înainte ca Burnham să clarifice că un nou referendum privind independența Scoției rămâne „exclus”.

La referendumul privind independența Scoției din septembrie 2014, 55% dintre alegători au votat pentru rămânerea în Regatul Unit, iar 45% pentru independență.

Țara Galilor adoptă o poziție mai prudentă

Situația din Țara Galilor este însă diferită de cea din Scoția.

Ap Iorwerth, care a devenit primul prim-ministru al Țării Galilor care nu provine din Partidul Laburist după alegerile pentru Senedd din luna mai, a exclus posibilitatea de a insista asupra unui referendum privind independența în primul mandat al partidului său la guvernare.

Guvernul său intenționează să înființeze o comisie care să „pună bazele” unor viitoare planuri privind independența Țării Galilor.

Între timp, miniștrii galezi cer transferarea unor competențe suplimentare către Țara Galilor, inclusiv în domeniul poliției și al justiției pentru minori.

Burnham a declarat că este „deschis” acestei idei.