Eurodeputaţii din Comisia LIBE denunţă "legea tăcerii" în rândul Guvernelor privind închisorile CIA

Eurodeputatul francez Helene Flautre a amintit "încălcările grave ale drepturilor omului, răpirile, tortura, detenţiile secrete, cu complicitatea unor state membre", pe care PE a încercat să le clarifice până în 2007. "Noi informaţii au apărut privind centre secrete de detenţie în Europa (...), există multe dovezi pe care ne putem fundamenta munca", a afirmat Flautre, care pregăteşte un raport. Ea a denunţat o "lege a tăcerii în rândul Guvernelor".

În plus, cei responsabili cu anchetele naţionale în Danemarca, Lituania, Polonia şi România, care au fost invitaţi la audiere, "au explicat meticulos de ce le este imposibil să participe", a precizat ea.

"Multe elemente noi au apărut din 2007, în special în ultimii doi ani", a afirmat la rândul său Julia Hall, expert al Amnesty International privind terorismul, citând ultimele evoluţii din Lituania, Finlanda, Danemarca, România, Polonia şi Marea Britanie. Ea a deplâns refuzul Guvernelor de a coopera, pe motiv că informaţiile sunt clasate drept secrete. "Secretul de stat ar trebui invocat numai pentru a proteja un interes naţional vital, ceea ce nu este cazul aici", a apreciat Hall.

Deocamdată "nu există presiuni din partea opiniei publice" asupra Guvernelor, "aşa că nu le pasă", a declarat eurodeputatul olandez Sophie In't Veld. "Ne concentrăm asupra ţărilor, dar eu susţin că este o responsabilitate colectivă", a adăugat ea, propunând ca toate statele membre să fie vizate de următorul raport.

Citeşte şi: Polonia şi România nu vor fi reprezentate la audieri în Comisia LIBE pe tema închisorilor CIA

"Există o complicitate clară a autorităţilor" europene, a apreciat la rândul său europarlamentarul portughez Ana Gomes, adăugând că în Portugalia, autorităţile "fie au fost incompetente şi luate în derâdere, fie au fost în complicitate" cu autorităţile americane. Ea a apreciat că a doua variantă "este cea mai probabilă".

"Un raport de continuare pare absolut necesar", a afirmat eurodeputatul francez Michele Striffler. "Dacă se va stabili că state membre au cooperat activ, UE va trebui să ia măsurile necesare", a adăugat ea.

"Au existat întârzieri chiar şi în cadrul instituţiilor noastre, unde sunt persoane care nu doresc progrese în acest dosar", şi-a exprimat regretul eurodeputatul portughez Carlos Coelho.

Amrit Singh, un avocat care reprezintă Open Society Justice Initiative, a prezentat cazurile El-Masri şi Al-Nashiri, victime ale extrădărilor extraordinare şi detenţiei secrete practicate de CIA în Europa, care ar implica autorităţile din Polonia, România şi Macedonia.

Citeşte şi: Amnesty cere UE să-şi reînnoiască angajamentul de a ancheta implicarea în practicile ilegale ale CIA

"Drepturile omului şi libertatea sunt valori importante (...), dar asta înseamnă că trebuie să luăm în considerare cazuri individuale şi să divulgăm detalii ale luptei noastre împotriva terorismului, care salvează vieţi?", s-a întrebat pe de altă parte eurodeputatul polonez Miroslaw Piotrowski.

În România, "numeroase anchete au fost efectuate de parlamentari şi presa independentă. Acestea nu au adus clarificări, ci doar prezumţii", a subliniat europarlamentarul român Ioan Enciu.