Europarlamentare 2019 | Financial Times: Tendinţe autoritariste în Europa de Est/ Poate rezolva UE problema autocraţiei?

Uniunea Europeană se confruntă cu tendinţe autoritariste în Europa Centrală şi de Est, în ţări precum Polonia, Ungaria şi România, iar liderii europeni sunt divizaţi în privinţa soluţiilor, comentează cotidianul Financial Times în contextul scrutinului europarlamentar.

335 afişări
Imaginea articolului Europarlamentare 2019 | Financial Times: Tendinţe autoritariste în Europa de Est/ Poate rezolva UE problema autocraţiei?

Europarlamentare 2019 | Financial Times: Tendinţe autoritariste în Europa de Est / Poate rezolva UE problema autocraţiei?

Frans Timmermans este blocat. În timp ce pleca de la o dezbatere cu un fost preşedinte polonez şi un prim-ministru, uşa din spate, controlată electronic, a vehiculului, nu s-a închis corespunzător, astfel că se redeschidea în mod repetat, expunându-l în faţa numeroşilor fotoreporteri. Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, aşteaptă, fără a putea pleca din faţa unuia dintre cele mai bune hoteluri din Varşovia. În timp ce era fotografiat, reporterul FT, care era în aceeaşi maşină, observă că Frans Timmermans pare să fie captivat de Varşovia. "Întotdeauna", confirmă el.

Politicianul olandez, în vârstă de 58 de ani, este obişnuit să fie în centrul atenţiei la Varşovia. În calitatea de comisar UE responsabil de statul de drept şi de drepturile fundamentale, a avut o serie de dispute cu Guvernul Poloniei şi cu alte administraţii naţionaliste din Europa Centrală şi de Est, pe fondul indiciilor referitoare la amplificarea autoritarismului. "Pentru cei preocupaţi de efectele asupra democraţiei, luptele lui Timmermans reflectă o problemă mai amplă: Uniunea Europeană nu are instrumente eficiente pentru a readuce aceste guverne la respectarea regulilor", comentează editorialiştii Michael Peel şi Ben Hall într-un articol publicat în Financial Times sub titlul "Poate Uniunea Europeană să îşi rezolve problema autocraţiei? O Uniune construită pentru a proteja democraţia se confruntă cu riscul autoritarsimului. Liderii UE sunt divizaţi în privinţa celei mai bune reacţii".

Frans Timmermans, care face parte din Partidul Socialiştilor Europeni (PSE), este unul dintre politicienii care, după configurarea reacţiei UE la "problema autocraţiei", candidează acum pentru o poziţie de conducere. Celălalt candidat este Manfred Weber, liderul Grupului politic al Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European.

"Cei doi politicieni sunt primii candidaţi ai forţelor politice de centru-stânga şi de centru-dreapta în scrutinul europarlamentar care se desfăşoară săptămâna aceasta. Oricare câştigă speră să devină preşedinte al Comisiei Europene, Executivul UE, după retragerea lui Jean-Claude Juncker spre sfârşitul anului. Timmermans şi Weber au avut în mod repetat dispute asupra modalităţilor de contracarare a tendinţelor autoritariste din state UE precum Polonia, Ungaria şi România. De-a lungul unui deceniu de crize în Europa - generate, printre altele, de datoriile suverane, de situaţia din Grecia, de imigraţie şi Brexit - lupta pentru respectarea normelor democratice pare a fi probabil cea mai gravă de la nivelul Uniunii Europene. Au fost amplificate vechile clivaje şi au apărut unele noi: între Est şi Vest, între vechi state membre UE care deplâng erodarea drepturilor fundamentale şi noile state, care denunţă standardele duble. Cei care avertizează asupra riscurilor ascensiunii autoritarismului în cadrul UE afirmă că acest fenomen atacă esenţa unei uniuni construite pentru protejarea democraţiilor şi a drepturilor omului după ororile nazismului şi situaţia devastatoare din al II-lea Război Mondial", observă editorialiştii FT.

Uniunea Europeană a mai avut probleme cu un guvern care voia să încalce normele statului de drept şi să utilizeze sistemul democratic în favoarea liderului său. În Italia, Silvio Berlusconi, un magnat din domeniul media devenit politician, a avut astfel de tendinţe în anii 1990, cu mult înainte ca ţări foste comuniste să adere la UE. De asemenea, vechi state membre UE au încălcat reglementările privind deficitul. Dar erodarea standardelor democratice constituie o etapă nouă, mai periculoasă.

"Este ceva absolut nou. Silvio Berlusconi a încercat să ascundă neregulile. Procedurile de sancţionare erau jenante. Dar nu a vrut niciodată vreun stat membru confruntări pe tema reglementărilor. Principalul risc este afectarea comunităţii de norme juridice, care este centrul Uniunii Europene", afirmă Heather Grabbe, directorul Institutului pentru Politici Europene al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă şi fost oficial în cadrul Comisiei Europene.

Această ameninţare a consolidat opinia unor capitale europene, în principal a Parisului, că Uniunea Europeană poate că s-a extins prea rapid şi că ar fi fost nevoie de mai mult timp până la admiterea unor membri noi.

Uniunea Europeană are două mecanisme de sancţionare a statelor membre. Le poate reclama la Curtea Europeană de Justiţie prin proceduri individuale de sancţionare, un parcurs eficient, dar lent. sau pot fi iniţiate proceduri disciplinare prin care pot fi suspendate drepturile de vot ale unor state. Dar o astfel de sancţiune poate fi blocată uşor de un alt stat membru.

"Mulţi consideră aceste instrumente total inadecvate. Unele guverne afirmă că o sancţiune mai puternică ar fi reducerea finanţării europene, un sistem în care Polonia şi Ungaria sunt principalii beneficiari. Alţii cred că prerogativele de blocare a finanţării europene există deja, dar nu există voinţa politică de a le aplica", observă FT.

De pe poziţii opuse, Frans Timmermans şi Manfred Weber sunt de acord cu gravitatea problemei. Weber afirmă că riscul autoritarismului la nivelul UE este mai grav decât votul Marii Britanii pentru ieşirea din UE, "deoarece valorile fundamentale sunt întotdeauna mai importante decât apartenenţa sau nu a unui stat" la organizaţie.

Timmermans oferă o perspectivă şi mai sumbră. El cataloghează tendinţele antidemocratice din unele state UE drept "ameninţare existenţială" la adresa Uniunii Europene. "Ştim din istoria noastră europeană că prin democraţia se poate crea autocraţie. Hitler a ajuns la putere prin mijloace democratice, iar în câteva săptămâni lichidase democraţia şi îşi trimisese adversarii în lagăre", a spus el.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici