Finalul erei Merkel. Pandemia de coronavirus se ciocneşte cu politica într-o Germanie ce se pregăteşte de unul dintre cei mai imprevizibili ani electorali din istoria ţării

Merkel, care conduce Germania din 2005, nu va candida la alegerile din septembrie. Sunt primele alegeri de la votul inaugural post-război al Germaniei de Vest din 1949, în care nu există un cancelar în funcţie care să caute un alt mandat, relatează AP.

Sondajele au arătat ratinguri ridicate de aprobare pentru Merkel, în vârstă de 66 de ani, în timpul pandemiei. Ea a adoptat o abordare bazată pe ştiinţă, în primul rând în materie de siguranţă, care a ajutat partidul ei de centru-dreapta să crescă în sondaje.

"Putem fi bucuroşi în Germania şi Europa că avea un cancelar atât de experimentat precum Angela Merkel în această pandemie", a declarat miercuri ministrul Sănătăţii, Jens Spahn.

Dar odată cu noul an, sfârşitul erei Merkel se apropie. În această săptămână, Partidul Social Democrat de centru-stânga, care a intrat doar cu reticenţă într-o coaliţie cu Merkel după ultimele alegeri ale Germaniei, a criticat modul în care a fost iniţiată campania de vaccinare deschizând ostilităţile politice.

„Acum vedem că suntem într-o poziţie mult mai proastă decât alte ţări. Am comandat prea puţin vaccin. Abia există o strategie pregătită.”, a declarat secretarul general al partidului, Lars Klingbeil

Responsabilitatea pentru aceasta situaţie, a spus el, revine lui Spahn, un politician în ascensiune în Uniunea Democrată Creştină, partidul Angelei Merkel. Spahn a respins criticile, spunând că politicienii trebuie să înveţe din greşeli, dar că campania de vaccinare a Germaniei merge conform aşteptărilor.

Germania a vaccinat aproape 477.000 de persoane până vineri, la o săptămână şi jumătate după ce a început campania de vaccinare.

Spahn este o ţintă tentantă pentru oponenţii politici nu doar în calitate de ministru al sănătăţii, ci pentru că încă nu este clar ce candidat de centru-dreapta va viza locul lui Merkel. Spahn fiind pe lista scurtă a potenţialilor candidaşi.

Partidul Angelei Merkel alege un nou lider pe 16 ianuarie. Persoana respectivă va avea probabil cele mai mari şanse pentru funcţia de cancelar. Lupta pentru conducerea CDU se dă între trei candidaţi principaliCDU - Friedrich Merz, cu o orientare conservatoare, rival al lui Merkel în trecut; Armin Laschet, un guvernator de stat mai liberal; şi Norbert Roettgen. Spahn este un apropriat al lui Laschet.

La un moment dat, blocul de centru-dreapta al CDU al lui Merkel şi partidul său sora din Bavaria, Uniunea Socială Creştină, vor alege un candidat pentru cancelar.

Guvernatorul bavarez Markus Soeder, liderul Uniunii Sociale Creştine, a câştigat statura în timpul pandemiei ca un puternic susţinător al măsurilor de oprire dure şi este privit ca un alt posibil concurent care să-i succedă lui Merkel. Sau cele două partide ar putea apela la altcineva decât liderii lor.

Partidele aflate în prezent în guvernul Germaniei sunt în mod tradiţional cele mai mari ţări. Dar social-democraţii, care au oferit trei dintre cei opt cancelari postbelici ai Germaniei, stau slab în sondaje.

Partidul are un sprijin mai mic în sondaje decât ecologiştii verzi. Co-liderul Verzilor, Robert Habeck, a descris cearta din coaliţia de guvernare ca fiind „jalnică”.

„Strategia (de vaccinare) este OK, dar implementarea ei este mizerabilă”, a declarat el pentru postul de televiziune german n-tv.

Atacurile din coaliţia de guvernare au deschis astfel an electoral ce poate dicta modul în care UE va evolua în acest deceniu. 

Germania este cel mai mare partener comercial al României.