FOCUS 9/11 Măsuri de securitate - mai multă protecţie şi supraveghere, drepturi cetăţeneşti limitate

După atacurile de la 11 septembrie, într-o atmosferă dominată de teamă şi insecuritate, prima preocupare a cetăţenilor americani a fost aceea de a cere pedepsirea celor responsabili şi întărirea securităţii, dar ulterior au ieşit la iveală detalii îngrijorătoare despre impactul noilor măsuri

1634 afișări
Imaginea articolului FOCUS 9/11 Măsuri de securitate - mai multă protecţie şi supraveghere, drepturi cetăţeneşti limitate

FOCUS 9/11 Măsuri de securitate - mai multă protecţie şi supraveghere, drepturi cetăţeneşti limitate

În anii ce au urmat atentatelor de la 11 septembrie au fost devoalate tot mai multe detalii despre noile măsuri care au avut drept rezultat plasarea securităţii naţionale deasupra drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Controversata lege Patriot Act, adoptată rapid de Congres după atentate şi intrată în vigoare pe data de 26 octombrie 2001, acorda prerogative speciale agenţiilor guvernamentale de securitate în anchetarea suspecţilor de terorism, permiţând autorităţilor să intercepteze şi să supravegheze comunicaţiile mobile şi să solicite date financiare, educaţionale sau de altă natură, de cele mai multe ori fără a mai avea nevoie de mandat judecătoresc.

Pe baza prevederilor acestei legi, Biroul Federal de Investigaţii (FBI) a deschis mii de anchete în presupuse cazuri de terorism, însă doar o mică parte dintre acestea au avut drept rezultat condamnarea suspecţilor.

Aproape imediat după atacuri, procurorul general John D. Ashcroft a anunţat "o nouă paradigmă" privind prevenţia acţiunilor cu caracter terorist. Potrivit cotidianului The New York Times, noua paradigmă încuraja arestarea persoanelor considerate periculoase, inclusiv pentru infracţiuni minore. Totodată, autorităţile au trecut la supravegherea mai activă a grupurilor religioase sau dizidente, inclusiv prin înflitrarea de informatori şi organizarea de flagrante, fapt ce a dat naştere la o atmosferă dominată de neîncredere în sânul comunităţilor vizate de aceste măsuri.

Având în minte obiectivul de a opri terorismul, autorităţile de aplicare a legii au trecut la inculparea suspecţilor pentru acuzaţii care necesită puţine dovezi concrete.

Legile privind imigraţia au fost de asemenea folosite pentru a reţine persoane suspectate de terorism, se afirmă într-un raport al Departamentului american de Justiţie.

Robert M. Chesney, un profesor de Drept la Universitatea din Texas, a declarat că multe din legile folosite pentru condamnarea unor suspecţi de fapte cu caracter terorist existau deja, "Diferenţa fiind că până acum nu erau folosite".

Documente clasificate publicate în anul 2013 de fostul consultant guvernamental Edward Snowden dezvăluie amploarea aparatului de supraveghere folosit de guvernul american pentru a spiona milioane de cetăţeni în căutarea unor presupuşi terorişti, notează publicaţia The Washington Post.

Mai mult, rapoarte privind activitatea Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) arătau că instituţia a interceptat anual până la 56.000 de mesaje electronice ale cetăţenilor americani, dintre care marea majoritatea fără nicio legătură cu terorismul şi a încălcat de mii de ori legile privind dreptul la o viaţă privată.

Legisaţia antiterorism a fost folosită de autorităţi şi pentru a ţine sub supraveghere comunităţi etnice sau religioase, criticii acestor măsuri afirmând că acestea sunt neconstituţionale şi se bazează pe nişte stereotipuri eronate, implicit sunt ineficiente, notează The Associated Press.

În august 2011, o anchetă a jurnaliştilor de la agenţia de ştiri The Associated Press a dezvăluit o vastă operaţiune de colectare de informaţii care viza comunitatea musulmană, desfăşurată de Departamentul de Poliţiei din New York City (NYPD). Poliţia supraveghea zonele locuite de musulmani, monitorizând toate activităţile persoanelor din aceste zone, inclusiv dintre cele mai banale. Agenţii s-au înflitrat în zeci de moscheei şi grupuri ale studenţilor musulmani.

NYPD şi FBI, care desfăşoară operaţiunii similare, au insistat că aceste acţiuni sunt vitale pentru asigurarea securităţii şi sunt în conformitate cu legea.

"Anumite grupuri teroriste şi infracţionale includ în special persoane dintr-o anumită comunitate etnică sau geografică, lucru care trebuie luat în calcul atunci când încercăm să determinăm dacă există o ameninţare la adresa Statelor Unite," afirmă Biroul Federal de Investigaţii (FBI).

Pe de altă parte, Michael German, un fost agent FBI şi ulterior devenit consultat pentru Uniunea Americană a Libertăţilor Civile declara că "programele de aplicare legii bazate pe dovezi şi fapte sunt eficiente, pe când un sistem bazat pe prejudecăţi şi suspiciune nu este".

După 11 septembrie, State Unite au luat o serie de măsuri cu impact negativ în ceea ce priveşte situaţia combatanţilor şi suspecţilor de terorism de origine străină. Aceştia au fost deţinuţi în închisori secrete fără să fie inculpaţi în mod formal timp de chiar un deceniu, extrădaţi către ţări unde exista riscul să fie torturaţi sau supuşi la tehnici brutale de interogare de chiar anchetatorii americani.

În ultimii ani, Congresul şi administraţia Obama au luat unele măsuri de limitare a unor programe de supraveghere introduse imediat după 11 septembrie şi parţial au reinstaurat controlul judiciar asupra anchetelor privind terorismul.

Opiniile sunt variate în ceea ce priveşte efectele măsurilor antiteroriste asupra dizidenţei politice, libertăţii religioase şi libertatea de asociere.

Este de notat că de-a lungul istoriei, în perioada unor conflicte majore, măsurile de securitate adoptate de State Unite au avut un impact cu mult mai mare asupra drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Numeroşi activişti şi chiar politicieni au criticat şi chiar au deschis acţiuni legale cu scopul de a limita efectele negative ale măsurilor adoptate după 11 septembrie sau pentru a obţine o mai mare transparenţă din partea autorităţilor în ceea ce priveşte aceste măsuri.

Totuşi, potrivit unui sondaj realizat în septembrie 2011 de agenţia de ştiri The Associated Press şi NORC Center for Public Affairs Research, două treimi dintre americani sunt de acord să sacrifice unele libertăţii şi dreptul la o viaţă privată în schimbul unui grad mai mare de securitate împotriva terorismului.

James Hamilton, director al Procuraturii Publice din Irlanda între 1999 şi 2011, nota că este un paradox faptul că acţiunile teroriste înfloresc în condiţiile oferite de democraţia liberală. Libertăţile de asociere, exprimare şi mişcare, elemente fundamentale pentru democraţiile liberale sunt totodată propice pentru planificarea şi executarea de acţiuni violente care au drept scop să destabilizeze sau să distrugă structurile statului şi să impună o anumită ideologie.

Arestarea preventivă pe durate mari a suspecţilor şi încălcări ale drepturilor privind viaţa privată sunt câteva dintre măsurile cele mai frecvente introduse de statele care luptă cu un inamic intangibil, terorismul. Un raport din 2004 al Comisiei parlamentare britanice privind drepturile omului nota că derogările de la aplicarea drepturilor omului sunt permise în timpul situaţiilor de urgenţă, însă astfel de măsuri trebuie să aibă un caracter temporar. Hamilton avertiza că În caz contrar, statele implicate în lupta cu terorismul riscă să intre într-o stare de urgenţă permanentă, iar astfel ameninţarea teroristă poate submina chiar drepturile şi libertăţile pe care societăţile democratice se bazează.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici