Forța diasporei și miza alegerilor din 28 septembrie: cum poate fi înclinat echilibrul politic al Moldovei

Într-o țară unde sute de mii de cetățeni trăiesc peste hotare, dar rămân conectați la viața politică de acasă, forța diasporei nu mai poate fi tratată ca o variabilă marginală. În 28 septembrie, la fel ca în alegerile anterioare, ochii se vor îndrepta nu doar spre Chișinău, Bălți sau Cahul, ci și spre București, Roma, Paris, Londra și Frankfurt – acolo unde urnele de vot ar putea decide cine va guverna Republica Moldova în următorii patru ani.

Diaspora – de la vot simbolic la vot decisiv

În ultimii ani, diaspora moldovenească s-a transformat într-un actor electoral decisiv. Dacă la începutul anilor 2000 voturile din străinătate erau mai degrabă simbolice, în alegerile recente acestea au înclinat balanța. La scrutinul prezidențial din 2024, de exemplu, aproximativ 327.000 de moldoveni din străinătate și-au exercitat dreptul la vot, în special în statele Uniunii Europene. Aproape 82% dintre aceștia au votat pentru Maia Sandu, ceea ce i-a asigurat victoria la nivel național. Fără voturile din diaspora, rezultatul ar fi fost diferit.

Această experiență a demonstrat că mobilizarea externă, mai ales în România și țările occidentale, poate compensa diferențele strânse din interior.

Creșterea infrastructurii de vot în străinătate

Autoritățile de la Chișinău au răspuns acestei realități prin extinderea infrastructurii electorale. Dacă la alegerile prezidențiale din 2024 au fost deschise 234 de secții de votare în afara țării, pentru scrutinul parlamentar din septembrie 2025 Comisia Electorală Centrală a anunțat deja 301 secții. Majoritatea sunt concentrate în Italia, Germania, Franța, România și Marea Britanie, state unde trăiesc comunități masive de moldoveni.

Un nou Parlament, sub semnul echilibrului fragil. Diaspora, marea necunoscută a sondajelor

Ultimele sondaje de opinie conturează o imagine fragmentată a preferințelor politice.

Un sondaj publicat de Comunitatea WatchDog pune PAS pe primul loc, cu 38,8%, urmat de Blocul „Patriotic” (26,9%) și „Partidul Nostru” (14,1%). În această cercetare, Blocul „Alternativa” ar acumula doar 6,9% dintre voturile celor deciși, adică sub pragul de 7% pentru blocuri. De asemenea, partidele mici se situează în jurul pragului de 5%.

Un alt sondaj, al companiei iData, realizată între 7 și 19 septembrie (fără includerea alegătorilor din diaspora și din regiunea transnistreană), Blocul „Patriotic” ar fi pe primul loc, cu 33,9% din intențiile de vot. La mică distanță se află PAS, cu 33,6%. Blocul „Alternativa” ar obține 9,8%, iar „Partidul Nostru” – 7,4%.

Un aspect esențial al acestor sondaje este absența diasporei. În mod constant, institutele sociologice precizează că nu includ alegătorii din străinătate, din motive logistice. Or, dacă luăm în calcul experiența ultimului deceniu, diaspora poate adăuga între 10 și 15% la numărul total de voturi exprimate.

Această necunoscută face ca estimările de mandate să fie incomplete. Dacă diaspora va vota masiv pentru PAS, cum s-a întâmplat în 2020 și 2024, partidul de guvernământ ar putea recupera sau chiar depăși Blocul „Patriotic”, chiar dacă în interior scorurile sunt similare. Pe de altă parte, un absenteism ridicat sau dificultăți logistice la secțiile din străinătate ar reduce semnificativ acest avantaj.

Mobilizare pe rețelele de socializare.

Pe rețelele de socializare se observă în ultimele zile o mobilizare puternică pentru alegerile din 28 septembrie.

„Prieteni de peste hotare, pe 28 septembrie Moldova are nevoie de voi. Destinul țării e în joc, iar votul vostru poate înclina balanța. Haideți să ne unim și să facem diferența împreună!”, este un astfel e mesaj.

Pe mai multe grupri de Facebook destinate moldovenilor din diaspora sunt mesaje de încurajare pentru conaționali. Moldoveni din diaspora anunță că vor călători sute de kilometri pentru a ajunge la secțiile de votare. Și în rândul generațiilor mai tinere se observă o mobilizare pe noile rețele de socializare cu reels-uri și clipuri pe TikTok în care explică semnificația acestor alegeri și importanța participării