Franţa acuză Turcia de implicare militară în conflictul din Nagorno-Karabah

"Noutatea este că există o implicare militară a Turciei care riscă să contribuie la internaţionalizarea conflictului", a declarat ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, la o întâlnire cu membrii Comisiei pentru Afaceri Externe din Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului Franţei.

"Avem un număr semnificativ de victime civile şi un avans teritorial al Azerbaidjanului, căci Azerbaidjanul a iniţiat conflictul", a subliniat şeful diplomaţiei de la Paris, cerând încetarea imediată a luptelor şi începerea negocierilor în cadrul Grupului Minsk, o entitate din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) coprezidată de Franţa, Rusia şi SUA.

Confruntările militare dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah s-au soldat până acum cu aproape 300 de morţi. Bilanţul ar putea fi mult mai grav, în contextul în care Armenia susţine că au fost ucişi 3.000 de militari azeri, iar Azerbadjanul afirmă că a omorât 2.300 de militari armeni.

Conform organizaţiei Observator Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), Turcia, care susţine Azerbaidjanul, a transferat din Siria 1.200 de insurgenţi în Nagorno-Karabah, pentru a ajuta armata azeră. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a afirmat că 300 de islamişti au părăsit Siria pentru a merge în Azerbaidjan.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a respins un apel al Statelor Unite, Rusiei şi Franţei de încetare a confruntărilor în regiunea Nagorno-Karabah, acuzând cele trei ţări că au neglijat zeci de ani conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan. "Dat fiind că Statele Unite, Rusia şi Franţa au neglijat această problemă de aproape 30 de ani, este inacceptabil să se implice în eforturile de ajungere la un armistiţiu", a declarat Recep Tayyip Erdogan. Liderul de la Ankara a afirmat că un armistiu durabil poate fi obţinut doar dacă "forţele de ocupaţie armene" se retrag din Nagorno-Karabah.

Regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă a etnicilor armeni, s-a desprins de Azerbaidjan în anii 1990, într-un conflict soldat cu circa 30.000 de morţi.

Administraţia Vladimir Putin a cerut Turciei să nu mai încurajeze conflictul militar în regiunea Nagorno-Karabah şi să depună eforturi pentru un armistiţiu între Armenia şi Azerbaidjan. Militanţii islamişti care participă la conflictul din Nagorno-Karabah sunt o ameninţare la adresa securităţii Rusiei, a avertizat Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR), în timp ce Siria a atribuit Turciei vina pentru această criză, dar Ankara a respins acuzaţiile.

Franţa şi Turcia se acuză reciproc de alimentarea conflictului dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah. După ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunţat susţinerea Azerbaidjanului, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a subliniat că Turcia va face "ce este necesar" dacă Guvernul azer va solicita ajutor. Cavasoglu a avertizat că solidaritatea Franţei cu Armenia echivalează cu susţinerea ocupaţiei armene în Azerbaidjan. Luptele se vor încheia dacă forţele armene "se retrag de pe teritoriul nostru", a afirmat, la rândul său, preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, mulţumind Turciei pentru susţinere.

În replică, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-a declarat preocupat de "mesajele beligerante" ale Turciei. Această atitudine "elimină practic orice inhibiţie a Azerbaidjanului în recucerirea regiunii Nagorno-Karabah. Iar noi nu acceptăm aşa ceva", a afirmat Macron.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a cerut încetarea imediată confruntărilor militare dintre Armenia şi Azerbaidjan.