Franța înregistrează un nivel record al angajării persoanelor de peste 60 de ani, după reforma pensiilor

Evoluția este pusă, în parte, pe seama reformei pensiilor din 2023, care a majorat vârsta legală de pensionare de la 62 la 64 de ani, potrivit publicației Le Monde.

Ocuparea în rândul seniorilor continuă să crească

Datele publicate de Direcția pentru Cercetare, Studii și Statistică (DARES) arată că rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 60 și 64 de ani a ajuns la 44,4%, în creștere cu 2,1 puncte procentuale față de anul precedent.

Potrivit autorilor raportului, aceasta reprezintă cea mai ridicată valoare înregistrată pentru această categorie de vârstă în ultimele cinci decenii.

Reforma pensiilor, unul dintre factorii principali

Specialiștii DARES apreciază că această evoluție poate fi explicată parțial prin aplicarea reformei pensiilor adoptate în 2023.

Reforma a majorat vârsta legală de pensionare de la 62 la 64 de ani și a extins perioada de contribuție necesară pentru obținerea unei pensii integrale pentru anumite generații, determinând mai multe persoane să rămână active pe piața muncii.

O schimbare majoră față de ultimele decenii

Raportul evidențiază o inversare a tendinței observate începând cu anii 1970. Dacă în 1975 aproximativ 40,5% dintre francezii cu vârste între 60 și 64 de ani aveau un loc de muncă, procentul a scăzut constant în următoarele decenii, ajungând la un minim de 10,8% în 2001.

Printre cauzele acestei diminuări s-au numărat reducerea vârstei legale de pensionare la 60 de ani, introdusă în 1982, precum și utilizarea pe scară largă a schemelor de pensionare anticipată de către companii în perioadele de dificultăți economice.

Franța rămâne sub media multor state europene

Deși tendința este una pozitivă, raportul arată că Franța continuă să se situeze în partea inferioară a clasamentului european în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu vârste între 60 și 64 de ani.

Creșterea participării seniorilor la piața muncii este urmărită cu atenție în contextul îmbătrânirii populației și al presiunilor asupra sistemelor publice de pensii, o provocare cu care se confruntă majoritatea statelor europene, inclusiv România.