Frontul Naţional triumfă în Franţa şi provoacă un nou cutremur politic

Frontul Naţional a obţinut un scor de patru ori mai mare ca în 2009, devansând în mod clar UMP (20-21%), potrivit estimărilor concordonate prezentate de cinci institute de sondare. Pe poziţia a treia, PS ar obţine doar 14-15% din voturi.

Vicepreşedintele FN Florian Philippot şi-a exprimat satisfacţia faţă de "scorul istoric" obţinut de partidul său, pe care l-a catalogat "primul partid din Franţa".

Frontul lui Marine Le Pen a beneficiat de nivelul record al lipsei de popularitate al puterii socialiste şi de divizarea opoziţiei de dreapta, într-un tip de scrutin catalogat drept "scrutin de defulare" de către politologi.

Însă el traduce totodată ascensiunea euroscepticismului în rândul francezilor, tot mai neincrezători în Europa, la nouă ani după ce au spus "nu" tratatului constituţional european.

Aproape 46 de milioane de alegători au fost chemaţi să desemneze cei 74 de deputaţi francezi în Parlamentul European (PE), care are 751 de membri, dar scrutinul, după o campanie "fantomatică", a fost marcat de un absentesim puternic, de aproximativ 58%.

În 2009, pe când preşedinte era conservatorul Nicolas Sarkozy, patridul său, UMP, a obţinut o victorie în scrutinul european, cu 27,8%, devansând cu mult PS (16,48%) şi ecologiştii, care au înregistrat un scor remarcabil (16,28%).

FN a obţinut doar 6,3%, clasându-se cu mult în urma Modem (8,4%) şi imediat în faţa Frontului de Stânga (6%).

- Poziţie de forţă pentru 2017

Cu acest succes fără precedent, Marine Le Pen se lansează în alegerile prezidenţiale din 2017, cu atât mai mult cu cât opoziţia de dreapta din cadrul UMP se confruntă cu dificultăţi importante, fiind incapabilă să vorbească pe o singură voce despre Europa, dar fiind mai ales devastată de scandalul convenţiilor fictive, facturate la superpreţ - o reuniune a Biroului său Politic, marţi dimineaţa, ar putea înregistra plecarea şefului partidului Jean-François Copé.

Acesta a declarat duminică seara că plasarea FN pe primul loc este "expresia unei furii uriaşe (...) faţă de politica pe care o conduce în ţara noastră preşedintele (François) Hollande".

Întărit de succes, FN a îndemnat la dizolvarea Adunării Naţionale. Pe plan european el doreşte să formeze o coaliţie populistă cu austriecii din cadrul FPOe, belgienii din cadrul Vlaams Belang (VB) şi olandezii din Partidul Libertăţii (PVV) al olandezului Geert Wilders.

Le Pen, în vârstă de 45 de ani, care a condus FN la un nou nivel-record în alegerile prezidenţiale din 2012 (17,90%), a învăţat să facă politică alături de liderul istoric al extremei drepte franceze, tatăl său, Jean-Marie Le Pen, un obişnuit al declaraţiilor rasiste sau antisemite.

Cucerirea a 11 primării în alegerile municipale din martie a marcat un succes în strategia de "de-diabolizare" a acestui partid de extremă dreapta, în contextul în care Franţa se confruntă în continuare cu dificultăţi economice care se traduc printr-un nivel-record al şomajului (peste 3,3 milioane de persoane) şi o creştere economică foarte slabă.

În tabăra stângii, noua derută a socialiştilor, după cea din alegerile municipale, în martie, va complica foarte mult sarcina preşedintelui Hollande, care rămâne în continuare foarte nepopular - 82% dintre francezi se declară nemulţumiţi de acţiunea sa -, în pofida schimbării premierului luna trecută şi nominalizării lui Manuel Valls.

Ea ar putea să intensifice disensiunile în cadrul PS, în care aripa de stânga contestă tot mai deschis linia social-democrată asumată de către Hollande şi şeful său de Guvern Manuel Valls.

"Este lansată o alertă, care pentru Franţa, în Europa, este un semnal care-i va slăbi poziţia", a comentat purtătorul de cuvânt al Guvernului .

Ministrul Ecologiei şi Energiei Ségolène Royal, fosta parteneră a lui François Hollande, a apreciat că rezultatul FN constituie un "şoc la scara lumii".

Ecologiştii, care au ieşit din Guvern, obţin doar 10% din voturi, cu mult mai puţin decât scorul din 2009 (16.28%), la fel ca şi formaţiunile de centru, de altfel.