Planurile discutate de aliați privind trimiterea unor forțe europene de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui eventual acord cu Rusia, au declanșat un val de reacții contradictorii în Germania.
Cancelarul Friedrich Merz a declarat că este deschis ideii unei participări germane, dar a subliniat că o astfel de decizie ar necesita coordonare europeană și un mandat al Bundestagului.
În timp ce lideri precum președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer s-au arătat mai fermi în susținerea unei posibile desfășurări de trupe, Germania se confruntă cu reticențe interne puternice.
Șefa formațiunii de extremă dreapta AfD, Alice Weidel, a acuzat guvernul de „iresponsabilitate” și „aventurism periculos”, în timp ce chiar și ministrul german de externe, Johann Wadephul, a avertizat că o astfel de decizie ar putea „copleși” țara.
Opoziția vine și pe fondul unei istorii complicate: amintirile legate de militarismul nazist, dar și de misiuni externe precum Afganistan și Mali, considerate eșecuri, sporesc scepticismul populației.
Un sondaj Forsa arată că 49% dintre germani ar susține o eventuală participare la o forță europeană de menținere a păcii, în timp ce 45% se opun.
Pe lângă dificultățile politice, există și obstacole practice: armata germană este văzută ca insuficient pregătită pentru o asemenea misiune, iar criticii avertizează că implicarea în Ucraina ar putea împinge Germania într-o confruntare directă cu Rusia, o putere nucleară.