Guvernul francez riscă să cadă. Stânga şi de extrema dreapta au depus moţiuni de cenzură

Aceştia au sancţionat activele franceze, ceea ce a dus la o nouă scădere a valorii euro. Liderul Adunării Naţionale (RN), Marine Le Pen, a declarat că „francezii au ajuns la capătul răbdării” şi a cerut demisia prim-ministrului, care a preluat conducerea guvernului doar în luna septembrie.

„Propunem o moţiune de cenzură împotriva guvernului”, a spus Le Pen, citată de Reuters, subliniind că guvernul lui Barnier a agravat situaţia şi trebuie înlocuit.

Dacă moţiunile de cenzură vor trece, guvernul Barnier va deveni primul guvern francez forţat să plece printr-o moţiune de cenzură din 1962. În acest context, criza politică din Franţa ar lăsa o gaură în inima Europei, în timp ce Germania se află şi ea în perioadă electorală, iar preşedintele ales al SUA, Donald Trump, se pregăteşte să preia din nou mandatul la Casa Albă.

Moţiunile de cenzură au fost depuse după ce Barnier a anunţat că va încerca să adopte un proiect de lege privind securitatea socială fără vot, în încercarea de a ajunge la un compromis cu RN. Însă, acest gest nu a fost suficient pentru a câştiga sprijinul partidului condus de Le Pen.

„Ne confruntăm cu o negare repetată a democraţiei”, a declarat Mathilde Panot, liderul mişcării de stânga „Franţa Nesupusă”. „Trăim într-un haos politic din cauza guvernului lui Michel Barnier şi a preşedinţiei lui Emmanuel Macron.”

De asemenea, diferenţele între obligaţiunile franceze şi cele germane s-au mărit, iar vânzarea de euro a accelerat, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a indicelui CAC 40, care a scăzut cu aproape 10% de la alegerile anticipate din iunie.

Barnier a apelat la parlamentari să nu susţină moţiunea de cenzură. „Suntem într-un moment de cumpănă… francezii nu ne vor ierta dacă punem interesele personale înaintea viitorului ţării”, a spus el, punând soarta guvernului său în mâinile unui parlament divizat, rezultat din alegerile anticipate organizate de Macron în iunie.

În caz de prăbuşire a guvernului, Barnier ar trebui să îşi depună demisia, dar Macron ar putea să-l păstreze într-un rol de interimar până la numirea unui nou prim-ministru, care ar putea avea loc doar anul viitor.

O posibilă soluţie ar fi formarea unui guvern de tehnocraţi, fără un program politic, în speranţa că acesta ar putea supravieţui unei moţiuni de cenzură.

Referitor la buget, în cazul în care parlamentul nu îl va adopta până pe 20 decembrie, guvernul interimar ar putea invoca puteri constituţionale pentru a-l adopta prin ordonanţă, o mişcare riscantă, care ar putea genera controverse şi proteste din partea opoziţiei.

O alternativă mai probabilă ar fi propunerea unui proiect de lege de urgenţă pentru a prelungi limitele de cheltuieli şi măsurile fiscale de anul acesta, dar aceasta ar însemna renunţarea la economiile planificate de Barnier.