Libia marchează în incertitudine trei ani de la revoluţia care l-a înlăturat pe Kadhafi

Premierul Ali Zeidan le-a cerut cetăţenilor să dea dovadă de voinţă pentru depăşirea dificultăţilor politice şi economice cu care se confruntă ţara.

Consecinţele revoluţiei reprezintă "o provocare" pentru libieni, a afirmat el. "Este o aventură care nu este simplă şi este marcată de obstacole şi etape ce necesită voinţa tuturor pentru a fi depăşite", a adăugat şeful Guvernului de la Tripoli, subliniind, totodată, progresele obţinute odată cu "încheierea unei puteri individuale şi tiranice", şi, mai ales, obţinerea libertăţii de exprimare.

Cu toate acestea, nicio manifestare oficială nu a fost anunţată pentru a marca cea de-a treia aniversare a revoluţiei. Evenimente vor fi însă organizate începând de sâmbătă în mai multe oraşe, în special la Benghazi, în estul ţării, unde a avut loc prima manifestare împotriva regimului, la 15 februarie 2011, înainte ca manifestaţiile să ia o formă organizată începând din 17 februarie.

Rude ale victimelor masacrului din 1996 de la închisoarea Abu Slim din Tripoli s-au aflat la originea protestelor, organizate pentru a denunţa arestarea avocatului lor.

Protestele, care s-au transformat ulterior într-un conflict armat, au provocat mii de morţi şi răniţi, iar în final au dus la îndepărtarea de la puterea a colonelului Kadhafi, la sfârşitul lunii august, şi la moartea sa, în 20 octombrie.

La Tripoli, evenimente festive erau prevăzute pentru luni în piaţa din centrul oraşului, unde au fost instalate deja tribune şi steaguri.

Libienii, dezamăgiţi

Cu toate acestea, numeroşi libieni nu sunt cuprinşi de sentimentul de sărbătoare. "Festivităţile vor fi doar de dragul de a sărbători. Nu avem de ce să fim mândri în ceea ce priveşte situaţia actuală a ţării", spune un libian pe contul său de Twitter.

"Nu s-a făcut nimic în aceşti trei ani. Ne aflăm în acelaşi loc", declară, la rândul său, Ahmed Fitouri, profesor universitar, care adaugă că "revoluţia a fost furată poporului de politicienii care se ceartă acum fără încetare".

Cuprinsă de haos şi anarhie, Libia se confruntă cu o criză politică fără precedent.

Congresul General Naţional (Parlamentul) este contestat vehement în stradă, după ce a decis să-şi prelungească mandatul, care urma să se încheie iniţial la 7 februarie.

Format în urma alegerilor din iulie 2012, Parlamentul de la Tripoli urma în special să organizeze alegeri generale după adoptarea Constituţiei, însă redactarea acesteia nici măcar nu a început.

În aşteptarea alegerilor anticipate

Sub presiunea străzii, Parlamentul a anunţat duminică un acord între grupurile parlamentare pentru organizarea alegerilor anticipate, în vederea desemnării noilor autorităţi de tranziţie, care ar urma să pregătească noua Constituţie.

Cu toate acestea, nu s-a ajuns la un consens în legătură cu noul sistem politic care ar urma să fie adoptat pentru perioda de tranziţie.

Membrii Parlamentului de la Tripoli s-au declarat în favoarea alegerii preşedintelui şi desemnării reprezentanţilor în Legislativ, însă alţii susţin doar alegerea celor 200 de membri ai Congresului General Naţional.

În plus, soarta premierului Ali Zeidan, care a scăpat la sfârşitul lunii ianuarie de o moţiune de cenzură în Parlament, este în continuare nesigură. Grupurile parlamentare sunt pe punctul de a ajunge la un acord în legătură cu înlocuirea sa, potrivit unor surse din Legislativul libian.

La rândul său, analistul Soufiene al-Machri atrage atenţia că "Libia s-a schimbat în rău, în condiţiile în care armele au ajuns în mainile tuturor, iar insecuritatea pune stăpânire pe ţară".

El adaugă că ţara "se află în impas, în contextul în care noii lideri îşi susţin propriile interese, în defavoarea celor naţionale, şi se agaţă de putere".