LUMINA SFÂNTĂ la Ierusalim: Mii de credincioşi au asistat la coborârea Luminii Sfinte a Învierii/ CEREMONIA de la Sfântul Mormânt al lui Iisus Hristos | VIDEO
„Sfânta Lumină” se aprinde deasupra Sfântului Mormânt, spunându-se că focul se coboară din cer şi aprinde lumânările. Este considerat cel mai vechi miracol din lumea creştină, prima dată fiind documentat în anul 1106. Ceremonia este transmisă în direct în multe ţări creştine.
Ceremonia, simbol al eternităţii, păcii şi Învierii lui Hristos, este unul dintre momentele esenţiale ale tradiţiei liturgice ortodoxe.
Patriarhului Ortodox de la Ierusalim, Teofil al III-lea, a ieşit din biserică având Lumina Sfântă a Învierii, pe care a răspândit-o credincioşilor. Apoi, Lumina Sfântă este purtată în procesiune prin centrul vechi al Ierusalimului, conform unei tradiţii datând din secolul al IV-lea.
Lumina Sfântă este considerată de creştinii ortodocşi drept o minune care se întâmplă în fiecare an în Sâmbăta Mare, ziua dinaintea Paştelui ortodox. Aceasta vine ca un fulger şi se aşază pe Sfântul Mormânt, aprinzând candelele şi cele două mânunchiuri cu câte 33 de lumânări, semnificând vârsta la care a murit Iisus, lumânări cu care intră în mormânt Patriarhul Ortodox al Ierusalimului. El este singurul care poate intra în Mormântul Sfânt să ia Lumina.
Sfântul Mormânt din Ierusalim este locul în care conform tradiţiei creştine a murit şi a reînviat Iisus Hristos. În decursul istoriei biserica a avut diferite denumiri, dar majoritatea oamenilor o numesc Biserica Sfântului Mormânt, pentru că această biserică a fost construită pe locul în care Iisus Hristos a fost răstignit şi îngropat într-un mormânt săpat în piatră.
Alţii o numesc Biserica Învierii pentru că aici a înviat Domnul. Biserica are o importanţă deosebită pentru creştinii ortodocşi, dar şi pentru cei de alte confesiuni creştine, care vin aici să se închine şi să aducă slavă lui Dumnezeu.
Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi ritualuri şi tradiţii religioase, printre care şi cea a salutului – „Hristos a înviat!”, „Adevărat a înviat!”. Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere” şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles „paseh”.
Citeşte şi: Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Bistriţa-Năsăud: Se împrăştie muşuroaiele pentru a scăpa de cârtiţe
Citeşte şi: Tradiţii de Paşte: De la vopsirea ouălor, înnoirea hainelor, până la cadourile Iepuraşului/ Ce trebuie să faci ca să ai noroc tot anul
Citeşte şi: PAŞTE 2018 | Lumina Sfântă de la Ierusalim ajunge în România sâmbătă seara/ Peste 500 de pompieri, mobilizaţi în Capitală pentru Noaptea de Înviere
Citeşte şi: VREMEA DE PAŞTE: Cum va fi în Noaptea de Înviere în Bucureşti şi în ţară. Luni va fi cea mai frumoasă zi din această perioadă. Unde vor fi temperaturi chiar si de 25 de grade
Citeşte şi: PAŞTE 2018. Unde îşi petrec politicienii sărbătorile pascale. Petre Daea: Petrecem cu lacrima bucuriei în ochi
Citeşte şi: Cum s-au transformat oraşele de Paşte: parcuri tematice, târguri, ouă încondeiate sau din flori, căsuţe de sărbătoare, mascote-iepuraşi şi ateliere de lucru | GALERIE FOTO

