„Mad Max” pe Marea Neagră: cum încearcă Rusia să-și apere petrolierele de dronele Ucrainei
Una dintre cele mai spectaculoase apariții este Caruzo, un petrolier vechi de 28 de ani și aflat sub sancțiunile Uniunii Europene și Marii Britanii. Nava a ieșit marți, 11 august, din Marea Neagră prin Bosfor având suprastructura acoperită cu plase, iar în jurul unor zone vulnerabile au fost montate structuri metalice și recipiente cu apă, potrivit imaginilor analizate de Financial Times.
Yörük Işık, analist maritim din Istanbul și fondator al Bosphorus Observer, a comparat aspectul navei cu vehiculele improvizate din filmele „Mad Max”.
Un al doilea petrolier sancționat, Rizvel, a fost observat navigând în Marea Marmara, la sud de Istanbul, cu protecții similare. Măsurile, întâlnite până acum în special la vehiculele militare rusești de pe front, arată cât de mult s-a extins amenințarea reprezentată de dronele aeriene și navale ucrainene.
Echipajele se „închid” în plase
În cazul Caruzo, plasele acoperă inclusiv zona punții de comandă. La pupa au fost instalate structuri menite să protejeze compartimentul motoarelor de dronele maritime încărcate cu explozibil.
Petrolierul, sub pavilion Sierra Leone, ar fi transportat aproximativ un milion de barili de petrol rusesc și este identificat de organizația Greenpeace drept parte a așa-numitei „flote fantomă” folosite pentru exporturile rusești de petrol. Nava este sancționată de mai multe state occidentale, deși nu figurează pe lista de sancțiuni a SUA.
Principiul protecțiilor este relativ simplu: plasele și cuștile metalice încearcă să determine explozia încărcăturii dronei la o anumită distanță de structura principală a navei. Rezervoarele cu apă amplasate pe exterior sunt concepute pentru a absorbi o parte din energia produsă de impact sau de explozie.
Aceste sisteme nu oferă însă o protecție completă.
Ucraina a lovit masiv Novorossiisk
Noile măsuri apar într-un moment în care Ucraina desfășoară o amplă campanie împotriva navelor, porturilor și infrastructurii energetice rusești din Marea Neagră și Marea Azov.
În noaptea de marți spre miercuri, 12 august, forțele ucrainene au lansat un atac complex asupra Novorossiiskului, unul dintre cele mai importante porturi rusești de la Marea Neagră și o bază majoră a Flotei ruse.
Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că operațiunea a combinat drone aeriene cu reacție, rachete antinavă Neptune și drone maritime. Kievul susține că au fost lovite nave militare rusești, poziții de apărare antiaeriană, cheiuri și infrastructură portuară. Associated Press a relatat că atacul a provocat pagube la baza navală și în zona portului, în timp ce unele dintre bilanțurile privind navele lovite nu au putut fi verificate independent.
Novorossiisk a devenit deosebit de important pentru Moscova după ce atacurile ucrainene au obligat Rusia să-și reducă prezența navală în Crimeea ocupată și să mute o parte dintre nave spre estul Mării Negre.
Plase și barje inclusiv la intrarea în port
Rușii nu încearcă să protejeze doar petrolierele. Imagini din satelit analizate de FT arată că în jurul bazei navale de la Novorossiisk au fost instalate plase, bariere și barje amplasate la intrarea în port, pentru a împiedica pătrunderea dronelor maritime.
Astfel de bariere au fost utilizate cel puțin din 2024, însă sistemul defensiv a devenit tot mai complex odată cu creșterea razei și puterii dronelor ucrainene.
Marea Neagră este esențială atât pentru exporturile rusești de petrol și cereale, cât și pentru exporturile Ucrainei, iar escaladarea atacurilor asupra navelor comerciale începe să se reflecte și în costurile transportului.
Potrivit agenției de evaluare Argus, citată de FT, tarifele de transport din regiune au crescut puternic, în condițiile în care mai mulți armatori evită cursele considerate riscante. Asigurările pentru nave sunt, de asemenea, mai greu de obținut sau sunt oferite la prețuri mai mari.
SUA au intervenit după atacurile asupra petrolierelor
Intensitatea campaniei ucrainene a provocat inclusiv o intervenție a Washingtonului.
Vicepreședintele american JD Vance i-a cerut lui Volodimir Zelenski, într-o discuție din 31 iulie, să evite atacarea petrolierelor non-rusești și a infrastructurii Caspian Pipeline Consortium (CPC) din zona Novorossiisk, potrivit informațiilor publicate inițial de FT și confirmate ulterior de Reuters.
Prin terminalul CPC este exportată o mare parte din producția de petrol a Kazahstanului, iar în proiect sunt implicate și companii americane precum Chevron și ExxonMobil.
Kievul ar fi acceptat să nu lovească infrastructura CPC și navele non-rusești care transportă petrol kazah, cu condiția ca acestea să nu fie sancționate de Ucraina și să nu transporte încărcături rusești. Acordul nu înseamnă însă oprirea atacurilor împotriva navelor asociate exporturilor de petrol ale Moscovei.